Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Nicolae Balint: Aspecte referitoare la activitatea unor instanţe judecătoreşti mureşene, în primii ani după Marea Unire de la 1918
Marisia XXX-XXXI au mentinut mult timp norme §i chiar légi maghiare ín Tntregul lor, precum §i multe din prevederile Codului civil austriac8. De asemenea, functionarii etnici maghiari au putut sä lucreze in continuare ín institutiile statului roman, cu singura conditie de a inväta limba romänä §i de a depune jurämäntul de credintä fatä de statui román, gest pe care multi dinire ace§tia l-au refuzat in mod ostentativ. Unificarea legislative - prin extinderea legislatiei civile din Romania §i asupra Transilvaniei - s-а fäcut abia in 19439 (evident, färä NV Transilvaniei, parte cedatä Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940). 2. Organizarea judecätoreascä in Transilvania pänä la 1918 Potrivit Légii XXI din 1871, in Transilvania functionau ca primä instantä judecätoriile de plasä §i tribunalele. Judecätoriile de plasä aveau in componenta lor un judecätor de plasä plin §i unul sau mai multi judecätori de plasä supleanti. Aceste judecätorii aveau о competentä limitatä. Spre exemplu, in materie civilä eie judecau litigiile care nu depä§eau ca valoare 500 de florini10, precum §i cauze penale de micä importantä. Tribunalele de primä instantä erau instantele de prim grad pentru hotärärile instantelor inferioare in ceea ce prive§te cauzele civile §i comerciale. In materie penalä erau instante de prim grad pentru toate crimele §i delictele. Tribunalele erau formate dintr-un pre§edinte §i un numär de judecätori stabiliti §i numiti de ministrul de Justitie. Tin sä precizez faptul cä in cazul delictelor de presä11, judecätorii incadrati ín aceste tribunale erau asistati de un juriu compus din 12 membri §i hotärärile erau luate in ultimä instantä12. » Asemenea tribunale de primä instantä functionau la Sighetul Marmatiei, Satu Mare §i Zaläu (intrau in circumscriptia Curtii de Apel de la Debretin), Bistrita, Dej, Deva, Alba-Iulia, Cluj, Sibiu §i Turda (se aflau in circumscriptia Curtii de Apel din Cluj), Bra§ov, Miercurea Ciuc, Dumbräveni, Tärgu-Mure§ §i Odorhei (se aflau in circumscriptia Curtii de Apel din Tärgu-Mure§, ce functionase pänä in 1890 ca Tablä regeascä), Arad §i Oradea (in circumscriptia Curtii de Apel din Oradea), Caransebe§, Lugoj §i Timi§oara (in circumscriptia Curtii de Apel din Timisoara). Prin Legea XXV din 1890 s-au infiintat Curtile de Apel la Cluj, Tärgu- Mure§, Oradea §i Timisoara, iar acestea functionau ca instante de apel pentru cauzele judecate in prima instantä de tribunale §i ca instante de recurs pentru cauzele judecate de judecätorii. Curtile de Apel erau alcätuite dintr-un pre§edinte, pre§edinti de complet, judecätori §i functional §i erau organizate in 2 sectii, civilä §i penalä.. 8 Firoiu, D., Istoria statului §i dreptului romänesc, Editura Didacticä §i Pedagogicä, Bucure§ti, 1976, p. 237. 9 Legea nr. 389, din 22 iunie 1943, a extins legislatia civilä §i comercialä a Romäniei §i asupra Transilvaniei. 10 loan Ranca, Institutiile din Transilvania pänä ia 1918, ANDJM, fond Colectia de manuscrise, f. 79. 11 Delictele de presä sunt tratate pe larg, cu exemple concludente, de Neamtu, G., in lucrarea Procese politice de presä antiromäne§ti din epoca dualismului austro-ungar, 1868-1890, Editura Societätii Culturale Pro Maramures? “Drago§ Vodä”, Cluj-Napoca, 2004. 12 Firoiu, D., op. cit., p. 229-230. 139
