Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29-30/2. (2010)

Botany

The vegetation of shrubs in Moresti area (Mures County)

Several threatened and rare taxa were identified within these shrubs flora. These taxa are included in the national red lists [5, 11]: Crambe tatarica, Stipa pulcherrima, Prunus tenella.

REFERENCES

1. Adler, W, Oswald, K., Fischer, R., 1994, Excursionsflora von Österreich,Verlag Eugen Ulmer, Stuttgart und Wien.

2. Barkman, J.J., Moravec, J., Rauschert, S., 1981, Code der pflanzensoziologischen Nomenklatur, Vegetatio, 67(3), Upssala: 143-195.

3. Borza, A., 1929, Vegetatia si flora Ardealului, Schitä geobotanicä, Atelierele grafice “Cultura Nationalä”, Bucuresti.

4. Borza, A., 1931, Botanic excursion through “The Cämpia”. Guide de la sixieme excursion phytogeographique internationale. Roumaine, Institutul de Literaturä si Tipografie “Minerva” S.A., Cluj.

5. Boscaiu, N., Coidea, G., Horeanu, C., 1994, Lista rosie a plantelor vasculare dispärute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romäniei, Ocrot. Nat. si Med. Inconj., 38(1), Bucuresti: 45-56.

6. Donitä, N., Ivan, D., Coidea, G., Sanda, V., Popescu, A., Chifu, T, Paucä-Comänescu, M., Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia Romäniei, Ed. Tehnicä Agricolä, Bucuresti.

7. Donitä, N., Popescu, A., Paucä-Comänescu, M., Mihäilescu, S., Bins Iovu, A., 2005, Habitatele din Romania, Ed. Tehnicä Silvicä, Bucuresti.

8. Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

9. Mucina, L„ Grabherr, G., Ellmauer, T, 1993, Diepflanzengesellschaften Österreich, Teil I, VEB Gustav Fischer Verlag Jena, Stuttgart, New York.

10. Mucina, L., Grabherr, G., Wallnöfer, Susanne, 1993, Die pflanzengesellschaften Österreich, Teil III, VEB Gustav Fischer Verlag Jena, Stuttgart, New York.

11. Oltean, M., Negrean, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V, Mihäilescu, Simona, 1994, Lista rosie a plantelor superioare din Romania, Studii, sinteze, documentatii de ecologie, 1, Acad. Romána, Instit. de Biologie, Bucuresti: 5-52.

12. Oroian, S., 1983, Cercetäri fitotaxonomice pe dealul Corhan-Säbed, judetul Mures si posibilitäti de valorificare a florei, Marisia, XI—XII (1), Tärgu-Mures: 47—74.

13. Oroian, Silvia,1991, Aspecte din flora si vegetatia pädurii Säbed (jud.Mures), Ocrot. Nat. si Med. Inconj., 35(1-2), Bucuresti: 35-41.

14. Oroian, S., 2009, Flora si vegetatia satelor sasesti din sud-estul Transilvaniei, Ed.University Press, Tärgu-Mures.

15. Pop, I. et. ah, 2002, Vegetatia judetului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologie, bioeconomic si eco-protectiv), Contributii Botanice, Cluj-Napoca: 5—254.

16. Sanda, V, Popescu, A., Stancu, Daniela Ileana, 2001 — Structura cenoticäsi caracterizarea ecologicä afitocenozelor din Romania, Ed. Conphis, Pitesti.

17. Sárbu, A.(coord.), 2003, Ghidpentru identificarea importantelor arii de protectie si conservare a plantelor din Romania, Ed.alo Bucuresti!, Bucuresti.

18. Tutin, T. G., 1991, Flora Europaea, I, Ed. II, Cambridge University Press.

19. Tutin, T. G. et. al. (eds.), 1964-1980, Flora Europaea, 1-5, Cambridge University Press.

VEGETATIA ARBUSTIVÄ DIN JURUL LOCALITÄTII MORESTI (JUDETUL MURES)

(Rezumat)

Aceastä lucrare descrie vegetatia arbustivi din imprejurimile localitatii Moresti (judetul Mures). Fitocenozele au fost identificate pe versandi ínsoriti din vecinätatea localitatii Moresti, pe malul drept al räului Mures, in aval de municipiul Tärgu-Mures.

Fitocenozele studiate au fost íncadrate in clasele Galio-Urticetea si Rhamno-Prunetea. Au fost identificate trei asociatii vegetale: Sambucetum ebuli Felföldy 1942, Pruno spinosae-Crataegetum Soó (1927) 1931 si Prtmetum tenellae Soó 1947.

Au fost, de asemenea, identificati о serie de taxoni aflati in diverse stadii de periclitare, inclusi in listele rosii nationale.

61