Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Hágó Attila-Nándor: Descoperiri din neoliticul dezvoltat şi târziu din zona Careiului (jud. Satu-Mare)
Descoperiri din neoliticul dezvoltat fi tárziu din zona Careiului (jud. Satu-Maré) 19 fragment de craniu de cäine (Planta XVIII/4, 5); de asemenea a fost recuperate fragmente de obsidian §i silex. Datoritä faptului cä matériáiul ceramic este putin §i sunt foarte fragmentare, sunt greu de reconstituit formele de vase, dar totu§i putem mentiona cäteva castroane (Planta XVI/1-3; XVIII/1), vase miniaturale (Plan§a XIV/3; XVII/1), vase de provizii (Planta XV/1, 5; Plánná XVII/3, 4). Matériáiul arheologic se íncadreazá ín neoliticul tárziu. VII. Berea - „Dolláros” Satui Berea, se aflá ín continuarea Ciume§tiului spre comuna Foieni. Längä capátul satului curgea párául Berea (Folyás). Ambele maluri ale päräului §i aproape tot hotarul satului este extrem de bogát in vestigii arheologice, incepänd cu epoca mezoliticä páná la epoca feudalá tárzie. Primele cercetári „arheologice” au fost efectuate de cátre preotul reformat Kovács Gyula, care la indemnul medicului dr. Andrássy Ernő din Valea lui Mihai, a localizat §i a salvat un bogát material arheologic21. Punctui Dolláros (IXbl) se aflá pe maiul drept al päräului Berea, pe о dunä de nisip, care formeazä о insulä, prin care trece drumul comunal Foieni-Berea. Prima säpäturä sistematicä in zona a fost efectuatä de cätre cercetätorii Alexandru Päunescu22 §i Eugen Com§a23, apói cercetári de teren $i säpäturä de salvare au fost efectuate de cätre Németi János24. Materialul neolitic adunat din acest punct de cätre Kovács Gyula se íncadreazá ín grupul Pi$colt faza a Il-a §i este pástrat in Muzeul Judetean Satu-Maré25. ín anul 1982 a inceput amenajarea §i lärgirea drumului íntre cele douä comune §i säparea unui §ant pentru apä. Cu ocazia lucrárilor au fost deranjate mai multe complexe arheologice. Cercetätorii Muzeului Municipal Carei au supravegheat lucrärile $i au adunat matériáidé aruncate din $ant. Au fost adunate fragmente ceramice care sunt pästrate in Muzeul Municipal Carei26. Factura ceramicii este semifinä de culoare brun deschis, brun inchis §i brun cu flecuri, degresatä cu nisip §i pleavä. Majoritatea fragmentelor ceramice sunt färä Ornamente, pe un singurä fragment au fost observate ürme de picturä cu bitumen. Formele de recipiente sunt: vas mare de provizii, castroane, amfore (Planta IV-V). ín toamna anului 2001, in zona Careiului, firma Romtelecom a executat lucräri pentru a^ezarea subteranä a cablelor telefonice. Lucrärile de eliberare de sarcinä arheologicä au fost efectuate de cätre speciali^tii de la Muzeul Judetean Satu-Mare condus de cätre dr. Németi János. ín total au fost cercetate aproximativ 40 de puncte, iar la säpäturile de la Berea-Dolláros a participat §i studentul Romát Sándor (azi profesor de istorie la Urziceni). Cu ocazia cercetärilor a fost trasä printre altele sectiunea S 8 cu dimensiunile 10 x 1,5 m. ín sectiunea trasatä a fost observatä urmätoarea stratigrafie verticalä: 0-0,6 m aräturä actualä §i pämänt aruncat din §ant de la repararea drumului, iar pänä la adäncimea de 1,4 m groapä menajerä (Planta III/1). Groapa menajerä a fost säpatä doar partial fiindcä s-а intins sub drum. Materialele descoperite constä din fragmente ceramice de facturä semifinä, avänd culoare ro§u-21 Németi 1997, 63-68; Virág 2008, 91-160. 22 Päunescu 1963, 467-475. 23 Com?a 1963, 477-484; Com?a 1972-73, 39-494. 24 Németi 1999, 55-56. 25 nr. inv. 30 656-686; 31 045-31 055. 31 142. Virág 2008, 95; Planta VIII/1, 6-7; IX. 26 nr. inv. 27 480-27 502.26