Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)

Győrfi Zalán: Un punct nou în topografia arheologică medievală a oraşului Târgu Mureş

Un punct пои in topográfia arheologicä medievalä a ora$ului Tärgu Mure$

189

d) ceramicä cenu§ie, find (Pl. VII/1-3)

Putine la numär, fragmentele ceramice din acest grup au pastä omogenä, uneori cu mici impuritäti, ardere completä, reductantä. Ca forrná de vas din care fac parte se pot identifica in primul ränd ulcioarele, nu putem exclude insä ca unele cioburi sä provinä de la vase cu alte functionalitäti. Unele fragmente sunt decorate in jumätatea superioarä (cél mai des pe umär) cu linii drepte incizate, sau linii in val.

Loturi ceramice care prezintä analogii cu fragmentele noastre au fost gäsite la Tärgu Mure§ in zona mänästirii franciscane6 §i intr-o suprafatä de cercetare de pe str. Bolyai nr. 167.

Materiale ceramice aflate in zone mai apropiate* cu datare similarä pieselor noastre, au fost semnalate la Cristurul Secuiesc8, Säncräieni9, Sighi^oara10 11, Cighir11, Cluj-Napoca12, Bistrita13. Ulcioarele pietate cu linii ro§ii apar $i in complexe de la Cristurul Secuiesc §i Ceche^ti14.

Datare

Datarea materialelor este asiguratä in parte de moneda gäsitä in asociere cu acestea, precum §i de analogiile din zona cetätii, gäsite pe teritoriul fostei mänästiri franciscane. Potrivit acestor date materialul s-ar incadra in intervalul dintre a doua jumätate a seolului al XV-lea §i inceputul secolului al XVI-lea.

Concluzii

Materialele arheologice gäsite trebuie sä fi facut parte din inventarul unei locuinte din apropiere. Materialul ceramic este foarte asemänätor sau in parte chiar identic cu cel gäsit in situl medieval din cetatea ora^ului, putem sä presupunem chiar cä a fost confectionat in acela§i loc. Oarecum surprinzätor ni se pare procentajul de peste 25% al ceramicii fine. In cazul in care statistica nu ne in$ealä, variantä deloc neglijabilä dealtfel, avem de-а face probabil cu о casä а unui locuitor mai instärit.

Insä^i existenta unei locuinte in zona cercetatä in perioada amintitä este un real cä§tig din punctui nostru de vedere. Izvoarele documentare referitoare la ora§ul Tärgu Mure§ pentru perioada respectivä sunt putine §i neconcludente in privinta structurii a^ezärii. Cu greu am putea trasa perimetrul oppidumului Novum Forum la sfär^itul secolului al XV-lea.

Arheologic avem documentate douä zone (vezi Pl. I/1): prima in incinta cetätii de astäzi, főstül centru monastic al franciscanilor, a doua in zona Liceului Bolyai Farkas unde s-au

6 Győrfi 2008, 224-246.

7 Säpäturä preventivä ineditä. Majoritatea artefactelor provin din därämätura unei case moderne, construitä pentru profesorii Colegiului Reformat (ulterior Liceul Bolyai Farkas), vezi Koncz 2006, 467. Putinele fragmente medievale, gäsite in afara fundatiilor casei pe un perimetru de Imp, se aflä ín MJM.

8 Benkő 1997, 72-80, Tab. 14-22.

9 Préda 1959, 853-857, fig.31.

10 Baitag 1979, 97-98, Pl. LII-LIII.

11 Gaiu-Dänilä 1989, 70-72, PI. 3, 4; fig. 2.

12 Mitrofan 1965, 659-663, fig. 5, 6.

13 Rädulescu 1989, 78-89.

14 Benkő 1992, 57-59, Pl. 52.14