Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
56 Marisia XXIX In colectia noasträ cämä§iile au poalele cusute de partea de sus ; spre exemplificare: nr. Inv. 4649-Stinceni. In primele decenii de dupä räzboi cämä§ile bärbäte§ti au suferit mdificäri. Pärtile componente ale cämä§ii, fatä §i spate incep sä fie puternic incrtite in jurul gätului pe bentitä (exemplu: nr. Inv. 4521, 4522) Acest lucru se intämplä §i in zonele etnografice ale judetului Mure§, dar este consumat §i in alte zone din Transilvania 17(Plan§a 4). Cämä§iile de pe Valea Gurghiului §i Valea Beicii In ceea ce prive§te portul popular vechi putem considera cä el apartine unei epoci incheiate18. In urmä cu 120-150 de ani portul popular era in plinä frecventä, era caracteristic micilor gospodari cu economie naturalä. Era in intrgime un produs al industriei casnice rezultat din prelucrarea materiei prime, obtinute in gospodärie : läna, inul, cänepa. Pe Valea Gurghiului §i pe Valea Beicii este caracteristic tipul de cäma§ä cu barburi. Zóna este recunoscutä a fi cu о sträveche ocupatie pastoralä, ca urmare §i cäma§a corespunde acestui tip de ocupatie (plan§a 5). Cäma§a bärbäteascä veche din zonä era cu mänecele largi, bätränii о aveau prinse pe man§ete, gulerul cu cänaci, in barburi cusuti ,,pui§orii" pe fir (exemplu nr. Inv.3230; 3740.) (plan§a 6). Tehnica cusutului pe dos cu dupäcele era caracteristicä cämä§ilor bäträne§ti fára barburi. Cäma§a innoitä din acest tip se caracterizeazä prin §ire peste piept, peste umeri, la máneci §i la poale, cusute cu fir lucrate cu pä§ituri din bumbac §i mätase, in nuante de cafeniu combinate cu negru §i galben (exemplu: nr.inv. 3728), (plan§a 7). Pe Valea Gurghiului s-а íntalnit §i se mai intälne§te cama§a cu croi drept. Evolutia acestui tip de croi a urmat calea fireascä intälnitä §i in alte zone etnografice ajungänd la forma contemporanä pe care о avem in colectia noasträ (exemplu: nr, inv. 4611; 4612). Cämä§ile bärbäte§ti din Cämpia Transilvaniei Prin Cämpia Transilvaniei, Judetul Mure§ se invecineazä din punct de vedere etnografic cu bogata zonä in acest domeniu a Bistritei Näsäud §i a Väii Some§ului. Caracteristic in aceastä zonä etnograficä a judetului Mures este cäma§a bärbäteascä cu croi drept care in dinamica sa evolutivä a cunoscut 17 Georgeta Stoica, Mihai Pop, Zona etnograficä Läpu§, Buc. 1984 p. 227 18 Lucia Apolzan, Evdufia portului din Hodac, apärut in A.M.E.T.
