Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
54 Marisia XXIX prinse drept de umär. La cäma§a veche aceste bägäturi erau in numär de trei sau patru croite din cäte un lat intreg de pänzä. Fenomenul acesta il surprindem §i in zonele limitrofe. in Moldova subbrat se introduce „pava". Lungimea cämä§ii nu depä§e§te ghenunchii. О caracteristicä о reprezintä §i „spätuiala" cäptu§irea cämä§ii in partea de sus a spatelui, asigurändui-se о rezistentä mai mare in timp. (Plan§a. 1) „O deosebitä luare aminte, ne-а atras cäma§a cu barburi, intälnitä in Valea Gurghiului, iar pänä nu demult in zona Toplita - Bilbor §i Mocänimea Mure§ului. Considerata de Iohannes Tröster ca piesä indätinatä ín portul romänesc de la mijlocul secolului al XVII lea, piesa respective constituie un remarcabil fenomen de continuitate etnoistoric. Aceastä cäma§ä bärbäteascä, decoratä aici cu barburi dubli printr-o veche tehnicä regionalä: cusutul pe dos, relevä §i calitäti etnoartistice deosebite: finetea broderiilor (de la fatä la spate) armonizate coloristic cu cele de la guler, cusute tot pe dos."13 Prin conservarea §i dezvoltarea acestei piese de port bärbätesc de veche traditie, Nicolae Dunäre realizeazä о remarcabilä punte de veche unitate etnoculturalä cu numeroase zone etnografice intracarpatice. A§adar in zona Mure§ului Superior aläturi de cäma§a dreaptä a existat incä din secolele trecute „cäma§a rotunda" aceasta fiind tipul de „CÄMA§A CU BARBURI" sau cu dini in fatä §i in spate, specifica Märginimii Sibiului care a pätruns, pe acest teritoriu in urma trecerii mocanilor cu turmele de oi prin zonä. Acest tip de cäma§ä a fost greu acceptata de bäträni care in general sunt conservatori. La inceput о purtau tinerii in zilele de särbätoare (exemplu: nr. Inv. 3907). Cäma§a dreaptä, a trecut prin inevitabile transformäri evoluate pe parcursul timpului, privind atät croiul cät §i sistemul de ornamentare §i materialul. Cäma§a veche era incheiatä in „cheitä" artistic sau „strämbä" in locurile vizibile: la unirea latului cu bägätura mänecii §i la unirea mänecii cu stani. „Cheita" sau „prinsoarea"reprezentänd un pretuit element de decor, lucrat cu fir alb sau galben de cänepä sau in14. Clinii erau uniti cu „dupäcele" cusute pe dos. Gura cämä§ii §i tivurile cusute cu gäurele cu acela§ fir alb sau galben iar la gurä mai apar §i „colti§orii"pentru intärirea tivului. 13 Nicolae Dunäre, Civilizatia traditionalä romäneascä in Curbura Carpaticä nordicä, Ed. §tiintificä §i enciclopedicä, Buc. 1984, p. 227 14 Elena Seco§an, Op. CH.
