Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
La cele cinci tipuri de cäma§ä bärbäteascä enuntate in tratatul amintit.11 Maria Bätcä adaugä tipul de cäma§ä bärbäteascä lungä cu elini laterali cu о mare räspändire pe intreg teritoriul romänesc. Spiritui creator al poporului nostru este ilustrat de costumul popular care prezintä asemeni altor laturi materiale §i spiritulale, о mare varietate pe zone etnografice. Costumul popular din zonele etnografice ce se suprapun pe teritoriul geografic al judetului Mure§, se caracterizeazä prin conceptui de varietate in unitate. Pentru cä spre deosebire de costumul femeiesc, costumul bärbätesc este mai simplu. Acest concept poate fi u§or demonstrat. Dintre piesele valoroase din costum, cäma§a atrage prin frumusetea data de croi §i ornamenticä. Avänd in vedere creatia noasträ popularä ca о manifestare spontanä in toate ramurile, se poate spune pe drept cuvänt ca ea constituie un adevärat tezaur, valorificat din punct de vedere material §i spiritual in cadrul inchis a comunitätiilor rurale, prin cumulul cärora se na§te una din träsäturile portului popular romänesc national, cel de unitate prin diversitate. Dintre toate aceste forme de manifestare artisticä un loc de frunte il ocupä broderiile populare care decoreazä elementele de costum. La anumite piese de port se observä о grijä deosebitä in a decora acele parti care sunt expuse vederii. In aceastä privintä un exemplu il poate oferi cäma§a bärbäteascä, prin repartitia cämpilor ornamentali pe suprafata ei: la gät, pe piept, barburii, la umeri, la man§ete, la poale. Pentru о realizare bunä a broderiei este nevoie de о texturä de calitate. Din cele mai vechi timpuri сапера, inul, apói bumbacul, au fost materiile prime pentru realizarea texturii cu aceste calitäti. Decorul cusut se dobände§te printr-o operatie ulterioarä tesutului. De aceea pe tesätura de länä, in, sau bumbac broderia apare ca un adaus suplimentar, fondul fiind realizat independent de interventia broderiei. Geneza broderiei se admite a fi incheiturile fäcute intre bucätile de pänzä din care se confectionau anumite elemente de port. Primi pa§i in realizarea broderiei au fost cusutul cu acul intr-o anumitä evolutie. Cusutul pe fir - arhaic - se lucreazä inaintea acului. Decorul obtinut prin tehnica de cusut „pe fir" este asemänätoare cu о impodobire realizatä in räzboiul de tesut prin alesul „ in speteazä" - intälnit la gulerul cämä§ii bärbäte§ti. Un alt pás este „cusutul pe creturi". Cusutul pe muchiile cutelor este о tehnicä evoluatä din cele mai complicate utilizate in trei etape:- а - incretitul * _____________________________________Etnografie_________________________________ Maria Bätcä, Costumul popular romänesc, Buc., 2006, p.66