Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Cu toate acestea definirea costumului bärbätesc este mai simpla, fiind mai putin supus fluctuatiei módéi, comparativ cu costumul femeiesc. In urma cercetárilor de térén se pót trage anumite concluzii referitoare la piesele componente ale costumului popular din judetul Mure?. Fiecare piesa a costumului popular este un ansamblu ca care participa diverse elemente: materia prima, tehniciile folosite, erőiül, ornamentatia, cromatica. In ceea ce prive§te cäma§a bärbäteascä nota dominantä in unitatea ei la nivei zonal §i national este materia prima, care este data de utilizarea tesäturilor albe din сапера, in sau bumbac. Dintre materialele tesute pentru confectionarea cämä§ilor sunt firele obtinute din prelucrarea cänepii, a inului §i a bumbacului din care se obtine: pänza de cänepä, pänza de in, pänza de bumbac, pänza din amestecul acestora. Pänza de cänepä era tesutä in douä ite urzeala fiind de cänepä §i bäteala din fir de cänepä categorie inferioarä (fuior, päci§e, stupä, cälti.) Aceastä pänzä se folosea la confectionarea cämä§ilor §i in general al albiturilor de lucru, eie fiind preferate in acest scop , deoarece, sunt mai räcoroase §i mai rezistente decät celelalte pänzeturi. Pänza din in este tesutä in douä ite din fuior de in folosit atät la urzirt cät §i la bätut. Cäma?a bärbäteascä din aceastä fibrä textilä are о tinutä deosebitä §i se apropie múlt de calitatea céléi din bumbac. Pänza de bumbac este tesutä in douä ite, urzeala fiind din bumbac §i bäteala din fuior de bumbac, folositä la confectionarea albiturilor de corp al cämä§ilor, §tergarelor. Din acest tip de pänzä este joljul alb - pänzä industrialä cu urzeala din bumbac räsucit iar bäteala din bumbac neräsucit. Aceastä pänzä este materia primä a albiturilor de corp pentru särbätoare. Aceste tipuri de pänzeturi s-au inlocuit unele pe altele, alteori au mers in paralei de-а lungul timpului §i au fost folosite la confectionarea cämä§ilor bärbäte§ti. Diversitatea modului de viatä a dus la constituirea unor tipuri variate de piese de port, cum este cazul §i la cäma§a bärbäteascä. Existä cäteva tipuri de cämä§i bärbäte§ti clasificate dupä croi, enuntate in tratatul de „Artä popularä romäneascä" 5care sunt luate drept reper in clasificarea colectiilor de cämä§i bärbäte§ti. 1 .Cäma§a bäträneascä, de origine sträveche, este cunoscutä §i sub denumirea „cäma§ä dreaptä"sau „cäma§ä cu dini". Croiul ei este simplu: о _____________________________________Etnografie_________________________________ 5 Arta Popularä Romäneascä, Ed. Academiei, Buc., 1969
