Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Restaurare, Conservare, patrimoniu
468 Marisia XXIX pronuntat decorativ. Paleta cromatica este echilibratä, acesta preferánd tonurile plate, fára valoratie pentru redarea volumelor, subliniindu-le totu§i cu tu§e de culoare inchisá.5 Ca element specific picturii sale menponäm linia ondulatä cu care acesta marcheazä zonele de granitä dintre volumele peisajelor, dar §i elementele de decor, intälnitä de altfel §i la pictori ca Popa Simeon din Pite§ti. О altä particularitate este reprezentatä de stilizärile geometrizate la faldurile ve?mintelor, ceea ce dä о notä aparte picturii sale. Din rämä§itele textului inseris pe pisanie putem deduce cä lucrärile de constructie ?i poate §i cele de picturä s-au facut "in zilele stäpänitoarei chesaro-cräiesii Maria Tercsi a", sfintirea revenind episcopului "Petru Pavel Aaron de Bistra”. Redare fragmentarä a textului pisaniei: "...............cheltuiala............ ... toatä cheltuiala satului in zilele stäpänitoarei chesaro-cräiesii Maria Teresia.............. ....Petru Pavel Aron de Bistra ca sä se §tie cänd au...........pe locul.............. preot: Aron(?) Popovici " Starea de conservare a ansamblului Ansamblul este demontat, cu elemente lipsä, partea lemnoasä prezentänd degradari variate - de la zone lacunare la eräpäturi, zgärieturi, gäuri de cuie ?i pänä la atac de insecte xilofage. Pictura realizatä in tehnica tempera, posibil cu liant de ou, prezintä majoritar halouri de umiditate (aproximativ 70%), care au afectat atät stratui subtire de preparape (grund aplicat prin pensulare), cät §i aspectui grafic §i cromatic. Existä zone cu exfolieri ale stratului pictural, dar §i pulverulente, in special in zonele cu halouri de umiditate §i in vecinätatea acestora - aproximativ 20-25% din suprafata totalä. (Se pare cä la un moment dat, pe parcursul transportärilor repetate de la о locatie la alta, s-au facut mici interventii de consolidare profilacticä, fiind utilizatä härtia pelur). Pelicula de culoare prezintä §i un strat de murdärie constituit din praf §i impuritäti, u§or aderent, de grosimi variate, care obtureazä aspectui optic. Acestor degradäri produse de factorii de mediu §i de timp li se adaugä §i zgärieturile accidentale §i uzura (eroziuni la nivelul stratului pictural) produse de activitatea umanä, in special in zonele din dreptul stranelor sau bäncilor pentru credincio§i. De asemeni, in multe locuri fä?ia de pänzä care fäcea legätura intre panouri este desprinsä sau pierdutä. 5 Dictionar de picturä veche romäneascä din Transilvania sec .Xlll-XVUI, Ed. Academiei Romane, Bucure§ti,1998, p. 309
