Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)

Cultură spirituală

Elnografie

349

din sac. Cänd acesta a fost nevoit sä-i spunä femeii motivul fäinii din sac, fäina a dispärut.

Bala este un persona) mai pufin cunoscut ín alte zone, dar frecvent intälnit la Ibäne§ti. Ea apare noaptea, sub forma unui sui de foc, dar cu capetele infrico§ätoare, ca о roatä de foc, sau un simplu foc. Apare la casele rau famate, la casele pustii. Altii pretind cä au vazut-o §i sub forma unor animale, iar cänd s-au apropiat de animal s-au trezit undeva departe de casá. Unii informatori pretind cä §tiu vorbi cu Bala, dar cä trebuie vorbit intors §i atunci ea pleacä fara sä facä nici un rau.

Toate aceste personaje sunt malefice, aduc oamenilor pagube, nenorociri §i boli. Oamenii au invätat sä scape de ele imediat fäcändu-§i cruce cu limba in cerul gurii §i cu rugäciuni. Martorii acestor arätäri pretind cä in a§a mäsurä se sperie incät rämän imobilizati. Pentru ace§tia se fac §i descäntece.

Destul de bine conservate la Ibäne§ti, ca arme de apärare §i de induplecare a fortelor naturii §i a fortelor supranaturale, deci dupä scopul lor eie se pot grupa in:

1. Descäntece pentru prevenirea imbolnävirii, apärarea de fortele supranaturale §i pentru insänäto§irea animalelor;

2. Descäntece pentru insänäto§irea oamenilor;

3. Descäntece de dragoste.

l.Descántecele din prima categoric vizeazä apärarea animalelor de fortele malefice §i prevenirea imbolnävirii acestora. In acest sens se cunosc о serie de practici magice de apärare impotriva strigoilor, practici §i cu caracter religiös, in adäposturile animalelor sunt puse plante apotropaice ca: usturoi, leu§tean, päpädie, dar §i ramuri sfintite de salcie, de la Florii. Adäposturile sunt stropite cu aghiazmä, iar la stäni se oficiazä sfe§tanie de cätre preot. Ca sä fie apärate de mu§cäturi de animale, la Ziua Crucii (14 septembrie), se pune in geamul grajdului balegä proaspätä cu trei flori. Practici magice se intälnesc §i pentru alte situatii. Ca vitele §i oile sä stea impreunä, cänd se scot prima datä la pä§une, se puné un lant peste care sä treacä acestea, pentru a fi unite ca zalele de la lant. Pentru sporirea laptelui la oi, se pune la prima mulsoare báni ín gäleatä. Cänd se merge cu vaca la tärg, i se pune in coadá petea de la mireasä, ca sä se uite oamenii la vacä ca la mireasá. Sunt apói in aceastä categorie descántecele propriu-zise pentru vindecarea diferitelor boli. Descäntecele pentru „vacile stricate" suntínsotite de rugäciuni citite de preot pe fäinä cu sare, care se dä vacii sä le mänänce. In toate situatiile cänd animalele sunt bolnave se recurge la practici medicale empirice. Pentru toate bolile la oi "se sloboade sänge " din ureche, din cap, din nas §i oile se fac