Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnogrqfíe 337 mai multe grade de stabilire a ideii de "strain". Tot ceea ce este dincolo de casä este "strain", strain este cel care nu locuie§te in aceea§i casä, care nu este din aceea§i familie, care nu este din acela§i neam, care nu este vecin, care nu este din sat etc. A§adar strain nu inseamnä in primul ränd cel care este de altä etnie, ci chiar cel care este din altä familie, din altä casä, din alt sat, din altä zona. Cei mai adesea prin sträini sunt desemnati cei care nu sunt rude cu mortui, dar sunt de fapt tot membrii ai comunitatii sate§ti. Pe Valea Gurghiului, la Or§ova, "sträinii" sunt cei care scot mortui din casä deoarece rudele apropiate nu e bine sä facä acest lucru.74 Tot in Valea Gurghiului, vitele de la carul ce duce mortui trebuie sä fie ale unui om sträin care este plätit asemenea oamenilor care due mortui.75 La Stänceni, la "cina mortului" de la priveghi se dä de mäncare la "vecini, neamuri, sträini".76 Aici termenul "sträin" este mai bine definit, nu este doar cel care nu este rudä cu neamul mortului ci §i cel care nu a fost vecin cu mortui. Se dä de pomanä sträinilor deoarece starea mortului este asimilatä cu cea a sträinului, mortui fiind un sträin care trebuie sä se integreze in lumea de dincolo. Aeolo unde nu sunt organizate vecinätäti, intreg satui este obligat sä participe la inmormäntare, deasemenea, cum este cazul la Vidrasäu, intreg satui participä la ajutorarea familiei decedatului. La Petelea, la sa§i, daeä este un mórt särac, atunci se formeazä echipe in sat care sträng bani de inmormäntare. Totu§i se pare cä a existat §i un ajutor in produse la sa§i in Petelea, inainte de 1944, "...mai demult du§eu cäte о gäinä, fäinä, ouä, inainte de räzboi"77, obicei asemänätor cu ajutorul sträns de romäni in anumite sate. $i la maghiarii din Suplac este obiceiul sä se adueä о farfurie cu fäinä §i ouä la mórt pentru masa de la inmormäntare (tor). Fäinä §i ouäle se folosesc pentru realizarea täieteilor pentru supa de gäinä. In perioada interbelicä se pare cä se dädea numai supä de täietei la masa de la inmormäntare. Acum se dau douä feluri de mäncare: felul intäi, supä §i felul doi carne de gäinä cu cartofi.78 Ajutorul dat la inmormäntare in alimente determinä §i specificul mesei de pomanä de la sfär§itul inmormäntärii. Astfel acolo unde se sträng gäini, ouä §i fäinä specificul mesei de pomanä este sä se facä supä de gäinä cu täietei, unde nu este acest obicei se fac alte feluri de mäcare cum ar fi sarmalele sau tocana de carne de porc. La tiganii din Säntioana ca §i la cei 74 Nicolae Bot, op.cit., p. 400 75 Ibidem, p.401 76 Informatii de la Jingan Ileana, n.1936, localitatea Stänceni, 2007 77 Informatii de la Nagy Ecaterina, localitatea Petelea, data na§terii 1931, religia luteranä, etnia germanä, data interviului februarie 2008 78 Informatii de la Veres István, data na§terii 1930, religia reformatä, etnie maghiarä; Bali Rozalia, data najterii 1918, localitatea Suplac, judetul Mure§
