Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnografie 323 OBICEIURILE DE ÍNMORMÁNTARE DIN JUDETUL MURE§ ÍNTRE STRUCTURILE DE RUDENIE §1 CELE COMUNITARE Laura POP Obiceiurile de inmormäntare se incadreaza in riturile de trecere, potrivit schemei lui Arnold van Gennep enuntatä in 1909.' Trecerea de la un Statut la altul este nu numai pentru cél mórt ci §i pentru supravietuitori. Dupä cum observa Lewis R. Aiken moartea este о experientä individual dar §i un eveniment social. Obiceiurile sociale asociate inmormäntärii au о varietate de scopuri, printre altele §i acéla de a facilita exprimarea durerii §i de a oferi suport supravietuitorilor, un rit de trecere de la un Statut la altul atät pentru mort cät §i pentru supravietuitori.1 2 Arnold van Gennep observa faptul cä doliul reprezintä о perioadä de präg pentru supravietuitori, uneori opusä perioadei de präg a mortului, iar cerintele doliului depind de gradul de ínrudire.3 Din acest punct de vedere ar fi util de cercetat obiceiurile funerare §i din perspectiva supravietuitorilor: ce ritualuri se fac pentru supravietuitori §i ce fac ace§tia in cadrul ceremoniilor funerare §i postfunerare. Multi cercetätori (Robert Hertz, Ernest Bernea, etc) au observat faptul cä, in cadrul ritualurilor de inmormäntare, existä douä coordonate: 1. ritualuri care se fac pentru trupul §i sufletul mortului 2. ritualuri care se face pentru supravietuitori. In general atunci cänd se vorbe§te de supravietuitori se inteleg membrii familiei, insä ar trebui inclu§i aici §i vecinii, prietenii, na§ii, sträinii. Obiceiurile de inmormäntare constituie astäzi о problema a familiei §i a individului, insä lucrurile nu erau la fei in lumea traditionalä täräneascä pänä in a doua jumätate a secolului XX. Problema mortii nu era doar problema individului §i a familiei ci a intregului neam ca §i a structurilor comunitare: vecinätatea, comunitatea religioasä, satui, tinutul, de aceea obiceiurile funerare trebuie studiate atät din perspectiva relatiilor de rudenie cät §i a structurilor comunitare. Rudenia este о temä privilegiatä in antropologie, sistemele de rudenie reprezintä о temä centralä de studiu in antropologia culturalä. S-a 1 Arnold van Gennep, Les rites de passage, Paris, 1909 2 Lewis R. Aiken, Dying, Death and Bereavement, editia a patra, Editura Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, New Jersey, London, 2001, p.127 3 Arnold van Gennep, Riturile de trecere.Studiu sistematic al riturilor de poarta $i de präg, de ospitalitate, de adoptie, de sarcinä §i de nähere, de copilärie, de pubertate, de initiere, de crdinatie, de inccwnare, de logodnä §i de cäsätorie, defuneralii, de anotimpuri etc., Editura Polirom, Ia§i, 1996, p. 132
