Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Etnograße 133 Alte elemente de stucaturä intälnite sunt reprezentate de ciubuce, rozete de о mare varietate, pila§tri, fríze §i cornice; uneori, registrul superior al fatadei laterale este impärtit in panouri. La tipurile de tranzitie spre casa mai nouä, elemente decorative sunt acelea§i (culoare §i stucaturä) repartizate pe douä fatade dar diferind de casele vechi prin formele lor mai apropiate de baroc. Aeolo unde se pästreazä tonuri mai discrete §i decoratie se incarcä in mod excesiv fatada, tipul se incadreazä ansamblului fara a afecta unitatea fronturilor de stradä. La acest efect de unitate al fronturilor contribuie §i portile monumentale incadrate pe pile masive de zidärie sau piaträ. Pilele portilor zugrävite ca §i casele se impodobeau cu motive in stucaturä asemänätoare acélóra de pe fatade. Portitele §i batantii portilor sunt de regulä din lemn nevopsit, dar apar pe alocuri §i vopsite. Elementele de lemn pot fi discret decorate sau nu. Decoratia poate fi aplicatä §i uniform sau dimpotrivä gradat, cu intensitäti diferite, prezentänd о accentuare a registrului superior al fatadei de la stradä §i о atenuare pe timpane §i porti. Aceastä dozare a efectelor imprimä decoratiei caracterul säu unitar §i este expresia plasticä a simtului pentru echilibru §i compozitie rationalä, vädit. Fatada dinspre curte poate prezenta elemente caracteristice caselor noi, clädite din cärämidä, fiind dominatä de plinurile de zidärie, ritmate de arcadele „privarului" (antreu cu arcade) §i inträrilorin pivnitä.24 Se mai poate adäuga faptul cä dimensiunile apropiate ale elementelor de fatadä §i ale pärtilor, imprimä unitatea fronturilor de stradä. Monotonia este inläturatä prin decoratii sobre, fine §i variate prin alternanta materialelor folosite iar cromatica implinegte realizarea plasticä a fronturilor de stradä.25 Originali tatea decoratiei constä mai degrabä in posibilitätile nebänuite de a combina variante pe aceea§i temä §i, mai putin in umärul mare de motive noi. Printr-o nuantare plasticä se ajunge la forme de mare sensibilitate, ceea ce creeazä impresia de elegantä, sveltete, luminozitate; ordonarea motivelor se face in functie de forma diferitelor elemente constructive, deci pe о suprafatä precis delimitatä care obligä la о anumitä sobrietate. De aceea, ornamentele ocupä in cadrul compozitiei locuri precise, in functie de aceastä formä, urmärind de regulä realizarea unui ansamblu compozitional unitar. Rezultä de aici impresia de ordine §i echilibru in decorul arhitecturii populare.26 24 Ibidem, p. 39. 25 Ibidem. 26 Georgeta Stoica, op cit. p.148.
