Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Etnografie 131 Din prima categorie fac parte conformatia frontoanelor caselor cu acoperi§ in douä ape, frontoane alcätuite in linii curbe, cu variante complexe, decorate in cochilii stilizate, ghirlande de flori, volute. Din a doua categorie fac parte motive decorative de veche traditie ca: arborele vietii, figurat fie cu rädäcini multiple, contorsionate dupä tipic baroc, fie sub forma „penei in hárb" (vas cu flori), pänditä de о fäpturä personaj monstruos, cu aspect de reptilä ; uneori animalul §i vegetalul se combinä in pläsmuiri fantastice, alcätuite dintr-un cap de §arpe cu coadä uria§ä in forma de ramurä infrunzitä22. In ultimele douä decenii din perioada interbelicä se combin frei categorii, a cáréi sursä, trebuie cäutatä in arhitectura romäneascä, „de Stil romänesc", rädäcini din arhitectura bräncoveneascä; colonete, torsade, capiteluri simple sau mai complicate. Antrenänd istorici de artä, etnografi, geografi, arhitectura popularä nu a fost suficient studiatä о vreme. Unii au redus arhitectura popularä la imaginile elementele ei exterioare, exclusiv plastice, färä aprofundarea §i corelarea fenomenului cu conditiile social economice, integränd-o in ansamblul celorlalte creatii populare §i färä a fi analizat dialógul dintre arhitectura popularä §i cea monumentalä cultä, de-а lungul istoriei.23 Pentru a se putea preciza la modul evolutiv §i pentru a determina astfei specificul arhitecturii, ar fi necesarä о analizä a arhitecturii noastre populare, pänä la esenta ei ca parte integrantä a culturii materiale §i spirituale a poporului, adicä pänä la sinteza, structurarea specificä а intregului complex de factori functionali, constructivi §i esteticä de forme §i elemente, de scarä §i proportii corespunzätoare conditiilor social-economice, istorice §i geografice sinteza exprimatä unitar §i organic, in aspectui exterior al echilibrului inclusiv mediul säu inconjurätor, atät peisajul, cät §i mai ales a§ezarea. Ca §i celelalte manifestäri de artä popularä, arhitectura satelor s-a diferentiat printr-un indelung proces evolutiv mai mult sau mai putin intens in raport cu conditiile social economice in cadrul cärora au träit colectivitätile care au creato. Elementele de plan ale locuintei §i gospodäriei täräne§ti se transformä in mai micä mäsurä decät formele exterioare de arhitecturä §i metodele de decoratie - datoritä räspunderii unor necesitäti de viatä in general asemänätoare. 22 Ibidem, p. 158. 23 Mircea Possa, Paul Mihalik, Poiana Sibiului.Complex de arhitecturii popularä, Editura Maridiane, 1966.
