Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
12 Marisia XXIX Cetatea de Balta, unde existau gärzi puternice, impreunä cu localitätile inconjurätoare, printre care se afla §i Cu§telnic, ca fiind cel mai inaintat loc de pazä a teritoriului aflat in stäpänire. Aceastä feudä a domnitorilor moldoveni avea sä däinuie incä mult timp. Ajuns in 1538 domnitor al Moldovei, printr-o scrisoare datatä la 10 aprilie 1540, §tefan Läcustä reclamä voievodului Transilvaniei, Mailat, dreptul asupra acestor proprietati.5 Neavänd un urbariu, datele privind populatia Cu§telnicului le putem obtine din conscriptiile secolului al XVIII-lea §i din recensämintele secolelor urmätoare. Date ne oferä conscriptia din anul 1733 a lui Inochentie Micu Clain,6 7 care consemneazä existenta a 30 familii, adicä circa 150 suflete, la care mai putem adäuga circa 50 pentru celelalte nationalitäti §i confesiuni, ca atare, localitatea avea peste 200 locuitori. Tot cu aceastä ocazie se noteazä existenta a doi preoti romäni. Dupä §ematismul jubiliar din 1900, „preoti erau doi: popa Dumitru §i popa George, cest din urmä neunit, de unde putem deduce ca о parte insemnatä dintre celea 150 suflete vor fi fost neunite. De altecum incä in decursui veacului al XVIII-lea, probabil imediat dupä moartea popii Dumitru, au defectionat toti de la S. Unire. Convertirea s-а intämplat la an 1828, precum aflam in §ematism an 1842".7 Conscriptia vicarului episcopesc Petru Pavel Aaron din anul 1750 atestä existenta la Cu§telnic a 240 uniti, care aveau in posesie §i biserica,8 ca, in anii 1760-1762, conscriptia romänilor lui Buccow sä consemneze 10 familii unite, care aveau preot, dar färä bisericä §i 44 familii de ortodoc§i, care aveau bisericä, dar nu §i preot.9 Erau, deci, la Cu§telnic in acele timpuri un numär de circa 250 romäni, majoritatea ortodoc§i, ca urmare a mi§cärilor izbucnite in anul 1744, ale lui Visarion, cänd s-а inregistrat о reintoarcere la ortodoxie in masä. Cu recensämäntul din anul 1857, datele privitoare la Cu§telnic sunt mai complexe §i mai exacte.10 Cu aceastä ocazie sunt inregistrate 78 case cu 81 locuinte precum §i 391 locuitori, fiind о localitate relativ micä. De aceastä datä, este prezentatä §i structura populatiei pe confesiuni: 187 ortodoc§i, 142 greco-catolici, 3 romano-catolici, 55 reformati §i 4 izraeliti, romänii 5 Merutiu V., Judetele din Ardeal $i Магатищ pänä in Banat, Cluj, 1929, p.141 6 Nicolae Togan, Statistica romänilor din Transilvania in 1733, a lui Micu Clain, in Transilvania, XXIX, 1898, nr. IX-X, p.200. 7 §ematismul veneratului cler al arhidiecesei metropolitane greco-catolice romäne de la Alba Iulia §i Fägärag, pre anul Domnuluil900 (in continuare $ematism 1900), 1900, Blaj, p.297-298. 8 Augustin Bunea, Statistica romänilor din Transilvania in anul 1750, fäcutä de vicarul episcopesc Petru Aaron §i publicatä de Dr. Augustin Bunea, canonic metropolitan in Transilvania, XXX, 1901,237-291. 9 Virgil Ciobanu, Statistica romänilor ardeleni in anii 1760-1762, a lui Nicolae Adolf baron de Buccow, in AHN, III (1924-1925), 1926, p.616-686. 10 Recensämäntul din 1857, in colectia Studia Censualia Transsilvanien, coordonator Traian Rotariu, Ed.II, Cluj- Napoca, 1997, p.380-381.
