Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
92 Marisia XXIX valoare documentarä care nu poate fi ignoratä, Tntrucät autorii lor au folosit datele centralizate ale Ministerului Agriculturii §i Domenilor, care sunt socotite a fi cele mai apropiate de realitate, totu§i unele aspecte regionale §i locale ale derulärii procesului de reformä in structura proprietätii rurale au rämas incä insuficient abordate, mai cu seamä cele care se regäsesc ín documentele aflate in arhivele judetene. La scara teritoriului Romäniei, una dintre cele mai cuprinzätoare lucräri referitoare Ia acest subiect este cea a lui D. §andru1, scrisä in perioada comunistä cu metodológia §i orientarea specificä impotriva “istoriografiei burgheze”, dar care surprinde insä incontestabil valoroase analize ale realitätile economico-sociale, inclusiv pentru zona de care ne preocupäm, cea a Mure§ului Superior; valoroase articole §i studii au scris pe aceastä temä Traian Rus1 2 §i Terezia §erban3, dupä sursele arhivistice de la Bucure§ti §i Tg Mure§. Aceste lucräri au deschis discutia legatä de opozitia dintre proprietarii minoritán (unguri, secui, sa§i) §i romäni majoritari care trebuiau sä fie beneficiarii §i primii interesati in infäptuirea reforméi agrare din 1921 in aceastä parte a Transilvaniei4. Au mai apärut lucräri recente importante pe aceastä temä dintre care amintim contributia istoricului Vasile Ciobanu in legäturä cu problematica germanilor referitoare la infäptuirea reforméi5. Deasemenea, in legäturä cu premisele infäptuirii acestei reforme agrare existä numeroase lucräri asupra cärora nu insistäm aici. ín Transilvania, la inceputul sec. al XX-lea, se inregistra un avant §i in dezvoltarea industrial, cu un ritm mai accelerat decät in a doua jumätate a sec. al XlX-lea, dar neuniform pe ramuri de productie, fiind infränat de concurenta economicä exercitatä de industria dezvoltatä a unor regiuni din monarhia austro-ungarä (Austria, Cehia, Ungaria) asupra Transilvaniei §i de orientarea economicä a cercurilor politice austriece §i mai ales maghiare. S-а creat astfei о dependentä economicä а Transilvaniei fatä de capitalul sträin §i de monopolurile ungare §i austriece care au mentinut aceastä provincie istoricä intr-un stadiu de dezvoltare inferioarä fatä de alte regiuni ale imperiului6. Caracterulul predominant agrar al economiei transilvane este mentinut in continuare la inceputul sec. XX. In satele transilvane träia in anul 1910 cca 87,2 % din populatia provinciei, majoritatea ocupändu-se cu agricultura, ramurä care contribuia la venitul national intre 1911-1913 cu 65,7 %. Dezvoltarea capitalismului inregistra aici progrese mai mari decät in vechea Romänie, dar diferite cauze fränau generalizarea lui.7 Sursele documentare referitoare la repartitia proprietätii in general in Transilvania nu ne permit a stabili cu suficientä precizie ponderea uneia sau alteia din categoriile de proprietäti in structura ei globalä, insä datoritä configuratiei teritoriului, in zona Mure§ului Superior, cele mai intinse suprafete reprezentau desigur pädurile §i pä§unile. 1 Dumitru §andru, Reforma agrarä din 1921 in Románia, Ed. Academiei RSR, Bucure§ti, 1975. 2 T. Rus, Aplicarea Légii de reformä agrarä din 1921 in a§ezänle judetului Mure§, in Marisia, IX, 1979, pp. 443-473. 3 Terezia §erban, Aspecte ale aplicärii reforméi agrare din 1921 in judetul Mure§, in Marisia, X, 1980, pp. 389-446. 4 Dorel Marc, Din istoria economicä a zonei Mure§ului Superior: manifestäri ale opozitiel mlnoritarimajoritari in infäptuirea reforméi agrare din 1921, ín anuarul „Partidé politice §i minoritäti nationale din Romania Tn sec. XX” , al Universitätii „Lucián Blaga" Sibiu, Facultatea de Istorie Patrimoniu „N. Lupu”, volumul III , Sibiu, 2008, pp 81-102. 5 Vasile Ciobanu, Reforma agrarä din 1921 §i germanii din Romäni, in Societate §i civilizatie. Profesorului universitär dr. Marcel §tirban la impllnirea a §apte decenli de viatä. Volum ingrijit de Cälin Florea §i Ciprian Näprädean, Editura „Dimitrie Cantemir”, Tärgu Mure§, 2002, pp. 501-511. 6Vezi §t. Pascu, C.C.Giurescu, I. Kovács, L. Vajda, Unele aspecte ale problemei agrare in Monarhia austro-ungarä la inceputul secolului al XX-lea (1900-1918), in Desträmarea Monarhiel austro-ungare (1900-1918), Bucure§ti, Ed. Academiei, 1964. ' D. §andru, op. cit., p. 18.
