Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Istorie

84

Marisia XXIX

materializatä prin §tampilele liniare pe 4 ränduri ( denumirea localitatii/ CENZÚRÁT/ Data / Semnatura) (fig. 13), dar varietatea, atät geometricä cät ?i a textului, §tampilelor ardelene de cenzurä este foarte mare. Exemple : Tg.Mure§ ( fig. 14 si 15), Dej ( fig. 16), Odorhei (fig. 17).

2. Formele tranzitorii ale denumirilor unor localitäti. Aceste situatii sunt generate fie de transformarea denumirilor localitätilor din limba maghiarä in romanä, fie de utilizarea unor forme de denumiri care nu au devenit oficiale sau pur §i simplu gre§eli de ortografie. Exemplul localitatii Diceo San Martin ( Tarnaveniul de azi) care a fost preluat din Dicső St.Marton (fig. 18), Careii Mari apare sub forma Careii Mare (fig. 19) sau CARA MARE ( fig. 20), Sibiul apare ortográfiát cu dói de i SIBIIU ( fig. 21), ST.GHEORGHE contine о abreviere improprie limbii romäne( fig.22) , CSIKSEREDA din Csíkszereda (fig.23).

3. Cenzurarea de catre autoritäre militare a corespondentei civile. Astfel de situatii se intälnesc la Cluj unde COMANDAMENTUL ZONE! DE SUPRAVEGHERE DIN TRANSILVANIA cenzureazä corespondenta ( fig. 24) sau la Bra§ov unde era cantonatä Divizia I Vanatori (fig.25).

4. Utilizarea unui nume de localitate inexistent in realitate ре о §tampilä de cenzurä este un caz singular pentru care nu s-а gäsit nicio explicate plauzibilä. Este vorba despre denumirea MÄRUL RO$U ce apare pe unele §tampile de cenzurä aplicate pe corespondentele circulate in zona Aradului (fig. 26).