Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
78 Marisia XXIX referitoare la cazul It.Ciulei, un ofiter roman condamnat la moarte ca suspect de trädare §i dezertare la inamic (germani). Un caz destul complicat, dar al cärui mister a putut fi ínteles abia dupä ce doi ofiteri romäni, It.Ciulei §i It.col.Cráiniceanu, au fost condamnati la moarte §i executati. Ciulei a murit nevinovat, Cráiniceanu ín schimb §i-a recunoscut vinovátia. ín februarie 1917, cpt.Florian Bogdan a fost desemnat initial ca anchetator al cazului It. Ciulei §i ulterior ca apärätor al acestuia14 15. Din pácate, in ciuda eforturilor depuse - §i acest lucru il va afecta toat viata - n-a reu§it sä-l salveze, iar pe 10 februarie locotenetul a fost executat conform sentintei Tribunalului Militär. A doua zi, pe 11 februarie 1917, colonelul Sturdza a dezertat la germani §i s-а dovedit cä era in legäturä cu It.col.Cráiniceanu care, in anchetä a recunoscut cä intentiona sä dezerteze §i el la germani, iar It.Ciulei nu avea nicio legäturä cu cazul de trädare al colonelului Sturdza murind practic nevinovat. Ca fapt divers, colonelul (trädätor) Sturdza, comandant de unitate pe frontul din Moldova §i fost profesor la Academia Militarä era admirat de foarte multi ofiteri tineri pentru nivelul säu de pregätire deosebit. Din pácate, a§a cum s-а väzut, la capitolul con§tiintä patrioticä colonelul Sturdza era sub orice cririticä. Printre tinerii ofiteri admiratori ai acestuia era §i ofiterul de stat major, (maior pe atunci), viitor mare§al §i conducätor al Romäniei, Ion Antonescu. Situatia de tensiune diplomaticä existentä intre Regatul Romäniei §i Austro- Ungaria incä de dinaintea izbucnirii Primului Räzboi Mondial a determinat factorii politici responsabili din Románia sä creeze retele informative eficiente pe acest teritoriu romänesc incä din timp de pace. Faptul in sine era mult u§urat §i datoritä specificului zonei, locuitä preponderent de etnici romäni, fiecare dintre ei putänd fi - in opinia serviciilor de informatii románé - un prezumtiv colaborator. Dupä retragerea armatei románé din Transilvania (toamna anului 1916), retelele de informatii constituite aid au continuat sä furnizeze informatii, dar eie §i-au reluat activitatea cu о §i mai mare intensitate in anul 1918, in conditiile reinträrii Romäniei in räzboi de partea Antantéi, Serviciul de informatii §i propagandä politicä al Marelui Cartier General román condus de topliteanul Octavian Täsläuanu activase intreaga sa retea din Ardeal §i actiona acum impotriva grupurilor paramilitare bol§evice maghiare, asiguränd operatiunea tacticä de curätire a terenului in fata trupelor de linie románé, activitatea informativä §i eliminarea fizicä a unor inamici. Aceastä vastä actiune a fost coordonatä de Octavian Täsläuanu15, secondat de It. Ion Agärbiceanu §i sit. aviator Aurel Esca. Tot in Transilvania mai actiona “Sectia Militarä Secretä” a armatei románé, serviciu special compus din 31 de membri interni §i 41 de colaboratori organizati in retele operative cu un rol deosebit in pregätirea Marii Uniri: spionaj §i culegerea de informatii politice (§ef - medicul Carol I. Sotel, evreu), procurarea de informatii cu caracter militar (§ef - col. Emilian Savu), propagandä in favoarea Unirii (§ef - inginerul de origine maghiarä Gh. Chelemen), infiltrarea §i actiunea in mi§carea muncitoreascä din Transilvania (§ef- preotul militar luliu Florian). Prin capacitatea lor personalä, inteligentä, spirit de sacrificiu §i inalt patriotism, toti ace§ti luptätori pe frontul invizibil - inclusiv cpt. Florian Bogdan - au contribuit la realizarea Romániei Mari. Au pus apói primele “cärämizi” la ceea ce avea sä insemne democratia romänä interbelicä. Dupä räzboi, Bogdan a revenit in viata civilä §i a fost desemnat sä facä parte din primul Parlament al Romániei reintregite, dar a preferat sä se retragä din politicä §i sä facä ceea ce §tia cel mai bine: ingineria la biroul tehnic din Reghin. 14 Ibidem, p. 304-305. 15 Tänase, Tiberiu, Servicllle de informatii romäne§ti in timpul primului räzboi mondial, in revista Historia, an VIII, nr. 78, iunie 2008, p. 31-33.
