Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
76 Marisia XXIX Fára a fi fost pregätitä ín mod deosebit, operatiunea din zona Borsec5" condusä de Florian Bogdan - a fost una exemplarä, deoarece s-а desfä§urat fára nicun fel de incidente obiectivele propuse fiind índeplinite integral. Näscut la 19 martié 1876, la Färägäu, längä Reghin, Florian Bogdan a absolvit ín 1899, cu rezultate de exceptiet Politehnica Regalä din Budapesta, pregátit ín matematicá, geodezie, constructii de case, poduri, §osele, cäi ferate, arhitecturä §i topografie §i fiind decalarat “inginer universal”6. Timp de aproape dói ani, pänä ín 1901, a lucrat ín Ungaria la amenajarea lacului Balaton. Din anul 1901 §i pänä ín 1902 a urmat §coala militará de pioneri din Praga la absolvirea acesteia fiindu-i acordat gradul de ofiter ín armata austro-ungarä. In anui 1902, Florian Bogdan a deschis un birou tehnic privat la Reghin - acesta va functiona timp de 12 ani - pentru amenajäri funciare, indiguiri §i irigäri de terenuri, ridicäri topografice pentru birourile cadastrale §i notariale, planuri de mo§ii, härti de parchetare a pädurilor pentru societätile de exploatare forestierä. Fiind un om deosebit de activ, in deplasärile sale prin Transilvania - pe jos, cälare sau cu trenul - Florian Bogdan a cunoscut §i a lucrat cu foarte multi oameni, tärani romäni §i maghiari, in special pädurari, paznici de vänätoare, täietori de lemne, muncitori la fabricile de cherestea. Aceste relatii se vor dovedi deosebit de utile dupä ce va intra ín serviciul de informatii al armatei románé, putänd astfei sä dezvolte о vastä retea informativä pe teritoriul Transilvaniei. ín perioada premergätoare räzboiului, impreunä cu alti intelectuali, a organizat la Reghin, banca “Cerbul”7 8, dupä model maghiar, destinata sä vinä in ajutorul täranilor §i a micilor intreprinzätori romäni, categorii paupere in Transilvania datoritä politicii de discriminare practicate de autoritäre maghiare. Inteligentä nativä §i spirit deschis, Florian Bogdan cuno§tea foarte bine mai multe limbi sträine: maghiara, germana, latina, franceza, ceha §i rusa. In luna iulie 1914 a fost mobilizat in armata austro-ungarä §i incadrat ca sublocotenent ín Regimentül 22 honvezi din Tärgu-Mure§, iar la scurt timp a plecat pe frontul din Galitia. Luptätor intr-un räzboi care nu era al lui §i ränit incä din primele zile, Bogdan nu a ezitat prea mult §i s-а hotärät sä dezerteze §i sä treacä Carpatii in Regatul Romäniei. Bun cunoscätor al muntilor §i al psihologiei oamenilor de la munte, Florian Bogdan a trecut Carpatii färä peripetii. La scurt timp,a reu§it sä-§i aducä de la Reghin in Regatul Romäniei, sotia §i pe cei dói copii, Romul §i Delia. ín Bucure§ti, Florian Bogdan a devenit о persoanä foarte activä in cadrul “Ligii Culturale a Romänilor Ardeleni” ce functiona aici §i milita pentru eliberarea Transilvaniei §i alipirea ei la Regatul Romäniei. ín Transilvania, dar mai ales dupä ce a trecut Carpatii, a cunoscut personalitäti importante ale timpului säu8, printre care Vasile Lucaciu, Liviu Rebreanu, Simion Mändrescu, Octavian Goga, Octavian Täsläuanu, Ion I.C. Brätianu, regele Ferdinand I, Onisifor Ghibu, Nicolae lorga §i multi altii bucurändu-se de aprecierea lor sincerä. A fost incadrat ca inginer civil in Servicul cadastral al armatei románé fiind subordonat unor militari de carierä. Cu aceastä ocazie, l-а cunoscut §i a legat о sincerä prietenie cu maiorul Eliade9, tatái filosofului de mai tärziu, Mircea Eliade. Ca fapt divers, inainte de a fi angajat in armata romänä, Bogdan a realizat primul plan cadastral al ora§ului Bucure§ti. 5§inca, FI. N., 100 de ani. Siguranta Statului, in revista Historia, an VIII, nr. 75, martié 2008, p. 57. 6 Todea, A. §i colectiv, op. с/f., p. 60. 7 Urzicä, S., Schitä de portrét: Florea Bogdan, ín Gazeta Reghinului, nr. 11(58), noiembrie 1995, p. 7. 8 Gherghinescu, D., op. cit., p. 7. 9 Fay, J. §t., Caietele locotenentului Florian, Editura Albatros, Bucure§ti, 1983, p. 140-141.
