Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 53 REUNIUNEA FEMEILOR ROMÁNÉ DIN COMITATUL HUNEDOAREI-FILE DE CRONICÄ (1886-1911) MARIA-CRISTINA PLOSCÄ Reunion of Romanian women in the County of Hunedoara - file of chronic Abstract The classical feminist movement from the 19th and 20th centuries и/as a movement of women for women. These feminist associations, organized in most European countries, developed in Transylvania of that time as well. I studied papers, documents and books related to the Reunion of Romanian women from the Hunedoara county, organized at Deva in 1886.This type of organizations was created all over Transylvania, in cities like Lugoj, Media§, Fägära§, Turda, Abrud, Timi§oara, Oradea. The first reuniun of this kind и/as held in Bra§ov in March 1850, presided over by Maria Nicolau. The statues were approved by the government. Its purpose was the involvement in social issues like pauperism and illiteracy existing in Romanian society. The Reunions of the Romanian women were Held under the direction of the Transylvanian Association for Literature and Culture and subsidized by Romanian banks, the Orthodox and Greek-Catholic Churches and by Romanian bussinessmen as well. In June 1913, these associations joined and formed the General Union of Romanian Women from Hungary. Mi§carea feministä, nu a apärut ca о mi§care organizatä de masä, totu§i multe féméi au Tnceput sä fie active individual sau impreunä. ín generatia de dinainte de fondarea asociatiilor feministe stabile, s-а fäcut auzit un feminism publicistic §i literar, tema predilectä fiind critica la adresa säräciei feminine §i masculine. Mi§carea femeilor a fost о mi§care socialä fiindcä s-а implicat Tn problema sociala a pauperismului, fiindcä a Tnteles cä §i problema femeii era о problemä socialä, asemeni altor multe realitäti ale vremii. invätämäntul, munca §i reforma dreptului civil au stat la baza infiintärii asociatiilor. Mi§carea feministä din Transilvania a avut un caracter aparte, dat de angajarea femeii románé Tn sprijinirea luptei de emancipare nationalä. Fenomenul este caracteristic popoarelor din Sud-Estul Europei, aflate sub dominatie sträinä. De aici deriva datoria máméi románé de a le insufla copiilor iubirea de neam §i sentimentul religiös, vorbindu-le numai Tn limba maternä, familiarizändu-i cu literatura romänä §i cäntecele romäne§ti, pentru cä, a§a cum se aräta Tntr-un articol publicat de Maria Baiulescu Tn „Tribuna poporului“ , copiii de azi vor fi cetätenii de mäine. Familia era consideratä prima etapä a educatei, iar mama era primul Tnvätätor, model pentru copiii