Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Istorie

Istorie

35

fusese eliberat, la 15 noiembrie 1918, in värstä de numai 34 de ani. N-a avut norocul sä ajungä ziua cea mare de la 1 decembrie 191818.

Preotul Vasile Gliga din lbane§ti a avut timp de §ase säptämäni domiciliul fortat in Singeorgiu de Mure§ §i 15 procese intentate de autoritätile ungare pänä in anul 191819.

E de amintit §i faptul cä in timpul primului Räzboi mondial, ungurii au luat clopotul din deal al lui Toaderu lui Melinte, un clopot de 80 kg., pe care „l-au dus sä facä gloante din el”, a§a cum au luat §i clopotul cél maré de la biserica din lbäne§ti pe „care l-au spart in bucäti §i a§a l-au coborät jós din turnul bisericii. A fost un clopot foarte mare, dar §i cu un sünét foarte frumos!”20

Deoarece, despre aportul ibáne§tenilor la infäptuirea Marii Uniri am relatat intrun studiu special21, mä voi opri doar asupra unei märturii, pe care mi-а relatat-o, foarte emotionat §i cu lacrimi in ochii alba§tri, bätränul Petra Florian de pe „Pietroasa” - lbäne§ti: „Grea viatä am dus noi, romänii, cänd eram sub stäpänirea austro - ungarä. La §coalä nu aveam voie sä vorbim limba noasträ, ci numai limba maghiarä. írni mai amintesc din anul 1918, ziua de 18 noiembrie (1 decembrie), cänd era Marea Adunare de la Alba lulia. Fiind bäiat, m-am hotärät cu Matei Izidor al lui Lazor §i cu cantorul bisericii noastre ortodoxé, Gliga Florea al lui Dumitru Cozmei, sä plecäm §i noi la Adunarea de la Alba lulia.

Stand In garä la Reghin, a§teptánd trenul, Garda Maghiarä (primäria säseascä din Reghin a fost silitä sä accepte Tnfiintarea unei gärzi civile formatä din locuitori romäni, sa§i §i unguri - n.n.J22 a venit la noi §i ne-а intrebat de ce stäm aid, iar noi am räspuns cä a§teptäm trenul. Atunci ne-au luat sub armä §i ne-au dus la Comenduirea pietii atunci Matei Izidor al lui Lazor a fugit §i am rämas eu §i cantorul.

Ne-au dus §i ne-au bägat ?ntr-un bed. Acolo erau ni§te tigani §i о mizerie! Acolo erau §i ni§te §obolani care umblau peste picioarele noastre §i erau lacäte pe u§ä. Am stat acolo ?nchi§i timp de 24 de ore. ín acél bed eu plángeam, iar cantorul spunea sä nu pläng cä nu ne omoarä. In noaptea urmätoare ne-au scos din bed §i ne-au urcat, acolo, sus la ei. Cänd am ajuns acolo, ne-au dat cäte un picior in fund §i ne-au spus cä asta-i pentru cä //' a§teptäm pe fratii no§tri romäni sä vinä la noi.

Intoarcerea delegatilor ibäne§teni de la Alba - lulia, printre care se afla §i Todoran Vasile a Petrii Cätälinarului, s-а fäcut cu trenul care venea de la lerbu§. Delegatii erau insotiti de о multime de ibäne§teni §i hodäceni cu drapele tricolore §i mai erau insotiti de doi muzicanti. Se cäntau cäntece patriotice: „De§teaptä-te románé!”

18 Pr.Dr. Mircea Päcurariu, Politica statului ungar fatä de biserica romána din Transilvania in perioada dualismului 1867-1918, Editura Institutului Biblic §i de Misiune al Bisericii Ortodoxé Romane, Sibiu, 1986, p.191,271, 276.

9b/'demi p.262.

20 invätätor Todoran Izidor a Cotului, Autobiografie (mss), caietul li, p.66; näscut la 29 mai 1898 ín Isticeu - Ibäne§ti.

21 Eugen Mera, Contributi'i documentare la istoria zonei Reghinului. Ibáne§tii la 1918, ín Marisia, XI-XII, Tirgu- Mure§, 1981-1982,' p.643-654.

22 Garda alarma pe locuitorii din Reghin, Tn fiecare noapte, cä vin ibäne§tenii §i hodäcenii sä atace ora§ul (Vezi : Marin §ara, Leon Mircea, Din memoriile unor participanti la marele act al Unirii de la 1 Decembrie 1918. Zona ReghinuluiTn Marisia, X, Tirgu Mure§, 1980, p.373. Despre comortamentul §ovin al unor membri ai gärzii civile din Reghin, sunt de relevat cazurile cänd cäpitanul dr.Bertin Ferencz a fost nevoit sä excludä din gardä pe László József pentru amenintarea directorului de bancä losif Popescu, membru al CNR Judetean, §i excluderea lui Henter Károly, pentru cä in mod cu tótul nepermis a rupt banderola unui román. (Vezi. loan Silviu Nistor, Contributu mure§ene la Marea Unire din 1918. Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1981, p.77, nota 224). impiedicarea unor grupuri de participanti de a se urca in trenuri pentru a pleca la Alba - lulia s-а intämplat §i in alte gári. (Vezi: Vasile Netea, О z/ din istoria Transilvaniei. 1 Decembrie 1918, Editura Albatros, 1970, p.145).