Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Emil A. Dandea
326 Marisia XXIX destinat clädirilor realizate Tn stilul secession cu edificiul din strada 30 Decembrie nr.4.57 Intocmit la 5 septembrie 1926, proiectul este aprobat ín §edinta de consiliu din 16 septembrie a aceluia§i an. ín punctui de intersectie, clädirea prezintä un ie§ind ce cuprinde о forma pentagonalä, pentru a conferi о luminä suplimentarä camerei de zi, iar prin te§iturä asigurändu-se vizibilitatea ín zóna de intersectare a sträzilor. Remarcabilä este solutionarea arhitecturalä a acestui ie§ind, care deasupra corni§ei se ridicä pe cele trei laturi principale, avänd cäte о fereasträ ce se incheie in semicerc, iar deasupra acoperi§ul inalt prezintä о pantä fräntä. Ca urmare actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 §i la Tärgu-Mure§ §i-a fäcut aparitia curentul artistic Arta 1900 din Románia, larg räspänditä in Vechiul Regat sub forma neoromäneascä, sau neobräncoveneascä, incä de la sfär§itul secolului al XIX- lea. Este un Stil modern inspirat din traditiile nationale, care cerea solutii simple, functionale, ce suportau cu greu lumea formelor ornamentelor medievale. Intr-un mediu in care populatia romäneascä din ora§ reprezenta un procent incä destul de scäzut,58 deci, cu о clientelä mai putin numeroasä, doritoare a acestor forme arhitecturale, concomitent cu penuria in zonä de arhitecti consacrati acestui stil, numärul edificiilor din ora§ care sä poarte amprenta formelor neoromäne§ti, este destul de redus. О clädire caracteristicä acestui Stil este aceea situatä in strada Bulgarilor nr. 3, realizatä in anul 1927.59 Cu parter §i etaj, clädirea se remarcä prin formele caracteristice stilului neoromänesc: portaiul, a cärui parte arcuitä este marcatä de о copertinä u§oarä, prezenta logiei situatä deasupra portalului, precum §i ferestrele dreptunghiulare sau in semicerc, incadrate de ancadramente sculptate. De proportii mai reduse, dar cu demisol §i parter, este clädirea din Bulevardul Cetätii nr. 31, construitä in baza autorizatiei nr. 316/21521/1933, 60 practic realizatä in anul 1934. Aici, remarcäm cele douä grupaje de ferestre: mai largi §i ingemänate in partea dreaptä §i mai inguste §i in trei registre in partea stänga. Forme asemänätoare inscrie §i clädirea din strada Gh. Marinescu nr. 12, ce se deosebe§te prin existenta logiei ce cuprinde douä laturi mai importante ale clädirii, marcatä de §irul de arcade ce se sprijinä pe coloane scunde, caracteristice stilului neobräncovenesc, dar §i clädirea din B-dul 1 Decembrie 1918 nr., in care, in prezent, functioneazä Studioul Teritorial de Radio. A fost realizatä de primarul Emil A. Dandea, ca locuintä proprie, cu autorizatiile nr. 143/11802/1933, 25/5272/1934 §i 522/23109/1936.61 Concomitent cu preocupärile de asigurare a terenurilor necesare construirii de edificii publice sau locuinte, primarul Emil A. Dandea s-а implicat in promovarea modernismului in arhitectura ora§ului, datoritä atät nevoilor materiale §i procedeelor de executie, dar §i noilor orientäri predominant functionaliste §i constructiviste. Ne oprim doar la trei asemenea clädiri moderne. Clädirea din strada Bulgarilor nr. 2,62 realizatä in anul 1934, se remarcä prin volumele ce se desfä§oarä pe cele trei niveluri, forme pästrate §i in prezent, fiind deosebit de reprezentativä noilor orientäri. Reu§itä ca forrná este clädirea din strada Revolutiei nr. 37, realizatä in anul 1935 63 de cätre familia Dr. Petru Muscä. Cea mai insemnatä clädire, ale cärei volume §i suprafete de mare simplitate о aduc in perimetrul „stilului modern” al anilor 1930, este clädirea din strada Bradului nr. 8. A fost realizatä de arhitectul Horia Creangä, pentru Groza Victor, acordul de construire fiind dat cu nr. 315/16399/1937, dupä о prealabilä vizitä - contact 57 Ibidem, nr. 15318/1926. 58Este cunoscutä §i mäsura luatä de Magistratul ora§ului incä la 15 decembrie 1759 de a interzice a§ezarea Tn ora§ a romänilor pentru „pästrarea frumoasei unitäti orä§ene§ti”. in loan Eugen Man, Tärgu- Mure§, Istorie urbanä. De la inceputurl pänä in anul 1850. I, Tärgu-Mure§, Editura NICO, 2006, p. 288. 59 Datele despre clädire le-am obtinut de la SC „LOCATIV” SA, ca fost administrator timp Tndelunqat. 60 Ibidem. 61 Ibidem. 62 Ibidem. 63 Ibidem.
