Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
30 Marisia XXIX Prezentändu-se la More?ti in ziua de 8 septembrie, comisia de recrutare nu a gásit pe nimeni din sat adunat ?i trimitändu-l pe notarul Késmárki Józef dupá preotul ortodox Hodo? losif acesta a refuzat sä se prezinte cu matricola. In cele din urmá, fata comisiei ca urmare a chemárii judelui satului, Taxa Simion, s-au prezentat: jun. §erban lacob, sen. §erban lacob, sen. Hertegan loan, Berte loan, jun. §erban Taxa, jun. Hertegan loan, jun. §erban Gheorghe, Berte Gligor, §erban Nonu, Vaidacutean Sonu, Moldovan loan, §erban loan, jun. Farca? loan, Farca? Simion, Vasile loan. §erban lacob a ráspuns in numelele intregii comunitäti cá din porunca impäratului nu numai cá i?i inscriu fiii dar cá ?i ei toti iau arma ín mänä, dar pänä atunci nu-?i inscriu copiii ?i nu permit ca matricola sä fie adusä in fata comisiei. Notarul satului, Kismarty lózsef aräta cä cei din More?ti pänä acum au stat in pace, dar de cäteva zile se adunä influentati de vestitui Pop §andor (Alexandru Papiu Marian) a cärui marná este sora preotului Hodo? losif.21 Din Sepriod, la 8 septembrie, se anunta cä dacá nu este porunca impäratului cu maré neplácere merg la cätänie, insä impotrivirile au fost potolite.22 Numärul total al recrutilorin Scaunul Mure? se ridica la 2953.23 Represiunea sängeroasä de la Luna din 12 septembrie care s-а soldat cu 30 de morti ?i zeci de rániti ?i a treia Adunare de la Blaj au determinat Guberniul ardelean, la sugestia comisarului Vay Miklós din 17 septembrie, sä anunte suspendarea conscrierilor militare.24 ínrolarea tinerilor románi cu forta, chiar de la vársta de 17-18 ani, de?i ordinul de recrutare stabilea vársta intre 19-22 de ani, convingerea cá luptau pentru scopuri ostile románilor, tratamentul la care erau supu?i ?i situatia grea i-a convins pe multi dintre ei sä dezerteze, impotriva lor, autoritäre Scaunului Mure? declan?ánd о serie de cercetäri, urmänd ca ulterior sä fie pedepsiti cu inchisoarea. Situatia de refugiati in pädure in plinä iarnä i-a determinat in cele din urmä sä se predea singuri, de?i erau con?tiienti cä vor suporta rigorile légii, respectiv, pedeapsa cu inchisoarea. Contraofensiva colonelului Urban din 7 februarie 1849 ?i infrängerea armatei maghiare conduse de colonelul Ricko, la Crainimät ?i Mägheru? (17-18 februarie) l-au determint pe generálul Bern sä porneascä cu armata din Media? prin Tg.Mure?, Reghin spre Näsäud. ín aceastä conjuncturä, de la Reghin in drum spre Teaca, in satui Lunca au dezertat 7 tineri din Bärdo?i, Bozed, Murge?ti, Mene?, Ormeni?. Dintre ace?tia: Pelca Samson din Bärdo?i, Pastor Todor din Säbad, Cont Gavrilä din Bozed §i Buc?a loan din Murge?ti au fost arestati ?i anchetati la 21 februarie 1849 de cätre tribunalul militar. Din märturia lui Pelca Samson din Bärdo?i afläm cä a fost prins impreunä cu Nada?i loan, Nada?i Gavril din Bärde?ti, Pastor Todor ?i altii din Säbad. A fost arestat impreunä cu Pastor Todor la Bála de trupa de vänätori ?i du?i in temnitä. Cel care i-a indemnat sä dezerteze, pentru faptul cä nu primeau nici bani, nici mäncare a fost un tanár din Säbad pe nume Todor. Pastor Todor din Sábád, 20 de ani, de confesiune unitä, necäsätorit, honved in batalionul din Scaunul Mure? deciara in fata comisiei de cercetare cá a fost prins de trupa de vänätori impreunä cu Pelca Samson intr-o casä unde ceruserä gázduire. Mai sus de Teaca, dintr-un sat, au venit impreunä cu el 7 fläcäi care au fost prin?i, mentionänd, de asemenea, pe Pavel Todor din Mene? ?i un tänär din Ormeni?, pe nume Todor. De la ei din sat, spunea Pastor Todor, au fost luati cátane 18 tineri ?i toti au fugit din armatá pentru cá maghiarii ?i-au bátut joc de románi deoarece nu ?tiau ungure?te. Cel care i-a indemnat sä piece a fost Pavel Todor din Ormeni? dar ?i ei ?i-au dat seama Ridern, dos. 786, fila 1; Pál Antal Sándor, op. cit. p. 232; G.Neamtu, op. cit. p. 70. 22ldem, dós. 804, fila 8. 23ldem, dós. 820, fila 1. 24Gelu Neamtu, Fata necunoscutä a revolutiei románé de la 1848-1849 din Transilvania, Cluj-Napoca, 2004, p. 193-194; Ion Mazere-Luneanu, Gelu Neamtu, Masacrul de la Luna, septembrie 1848, Bucurefti, 2008 .
