Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Patrimoniu

Is torié

267

in anul 1907, clädirea este inzestratä cu vitralii, realizatorul acestora fiind Róth Miksa (1865-1944), renumit artist in vitralii §i mozaicuri, in operele sale cäutänd sä accentueze rolul primordial al culorii §i al cadrului de plumb.

Prin construirea palatului administrativ din fosta stradä Deák Ferenc §i deschiderea celor douä sträzi ce flancheazä edificiul, inclusiv crearea piatetei din fata clädirii, consideräm cä s-а desävär§it prima etapä de formare a noului centru civic al ora§ului. La cätiva ani distantä se trece la formarea actualei configuratii a pietii Victoriei, prin demolarea unor corpuri de clädiri situate spre strada Cuza Vodä §i stabilirea noului aliniament al acestei sträzi pe tronsonul dintre strada Gh. Doja (str. Sándor János) §i Liviu Rebreanu (notatä ca „strada deschisä spre ora§ul nou”), inclusiv propunerea pentru traseul viitoarei sträzi luliu Maniu.46 La 11 decembrie 1910, inginerul §ef al ora§ului, Flesch Adolf, prezintä о primä propunere de amenajare а fostei sträzi Deák Ferenc, cu deschiderea actualei sträzi luliu Maniu, pe tronsonul pänä la intersectia cu strada Cuza Vodä.47 Tot cu aceea§i datä, Flesch Adolf intocme§te planul de amenajare a teritoriului cuprins intre actuala piatä Victoriei, strada Cuza Vodä §i strada Primäriei, mai nou creatä.48 Sunt prezentate propunerile pentru crearea sträzilor Liviu Rebreanu, Bulgarilor, luliu Maniu, Tineretului, Tu§nad, precum §i а actualelor spatii verzi din piata Victoriei, spre strada Cuza Vodä §i dintre sträzile Bulgarilor §i luliu Maniu.

Ränd pe ränd sunt construite §i principalele clädiri publice sau clädiri de locuit. Pe noua stradä G. Enescu, intre anii 1909-1911, este construit Palatul Pensionarilor, iar intre anii 1911-1913, este edificat monumentalul Palatul Culturii, ce inchide pe latura respectivä piateta creatä. intre anii 1909-1911, sunt construite §i cele trei clädiri de locuit, fiecare cu cäte 2 etaje, realizate in Stil secession, din piata Victoriei: nr. 31 (1909), nr. 32 (1911) §i nr. 34 (1910-1911). intre anii 1911-1912, este edificatä Camera de Comert §i Industrie, iar in anul 1913, Banca „Albina” din piata Victoriei nr. 5, clädirea cu turn din strada Liviu Rebreanu nr. 1, precum §i Cäminul de ucenici din strada luliu Maniu nr. 4. Cu aceste constructu, piata Victoriei §i zóna sträzilor ce dérivé din aceasta, devine principalul punct de atractie, atát din punct de vedere arhitectural - turistic - cät §i cél administrativ sau comercial.

lakatosok, Nagy Jenő és Dezső szobafestők / Barabás Gergely szobrász, Zsolnay Vilmos / kerámiai gyára Magyar Fém - és Lámpagyár, Müller János árá és / Thury Ferenc harangöntők végezték / Pallérok voltak: / Ambrus János kőmives mester és / Asztalos János ácsmester / Az azsfalt - munkákat a Magyar Asphalt Részvénytársaság végezte /a bútorokat Thoroczkai Wigand Ede tervezte.” Dupő Kimpián Annamária, op. с/f., p.11-12.

46Arhivele Nationale, Directia Judeteaná Mure§. Primaria ora§ului Tárgu-Mure§, Consiliul ora§ului (in continuare: ANDJ Mure§, Consiliul ora§ului), pachet 570 (412-870), nr. 539/1911, fila 5. Potrivit schitei pietii, íntocmitá anterior anului 1910.

47ANDJ Mure§, Consiliul ora§ului, fila 6.

48Ibidem, pachet 571 (871-1728), nr. 1070/1911, fila 3.