Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
Istorie 245 a dat concursui §i ímprejurarea cä, ne mai sosindu-mi nici о alté indicatie de la Richi§, dupá plecarea Domniei voastre venerabile la Viena, am fost de párere cá aceastá treabá va fi íncheiatá abia dupá ínapoierea dumneavoasträ in patrie, insä acum, intärzierea provocatä prin aceastá amänare, va fi u§or recuperatä, cäci de acum, complet isprävita piaträ, va fi transportatä de aici la locul ei de destinatie incä in cursul lunii octombrie. Eu am dat obiectul in grija comerciantului de produse de fierärie §i expeditorului Samuel Dietrich. El ii va indruma pe cäräu§i sä meargä cu transportul la domnul pastor Nöckel in Sebe§, care apói se va ingriji desigur pentru continuarea transportului, in cazul in care ace§ti cäräu§i nu ar intentiona sä meargä pänä la Orä§tie. In ziua transportului о voi anunta §i pe domnia voasträ venerabilä. Pretul pietrei, care, inclusiv cu literele inscriptiei, are valoarea de 44 florini §i 28 creitari m.c., vä rog sä il trimiteti cu о ocazie incoace - eu о achit deja in avans. Am observat, cu mare satisfactie, cä deputätia clericalä §i-a indeplinit foarte importanta sa misiune la Viena intr-un mod atät de fericit. Cu cät create ingrijorarea cä, prin diminuarea posibilitätilor canonice de subzistentä a clerului nostru ne pa§te о foarte posibilä ruinare a fiintei noastre biserice§ti, al adeväratului port-drapel al nationalitätii noastre, cu atät mai mult mä bucur sä imi väd temerile risipite prin acest fericit rezultat obtinut. De-ar veghea atotstäpänitorul §i pe viitor asupra vietii noastre biserice§ti §i de i-ar da intotdeauna indeosebi päzitori §i reprezentanti atät de energici precum sunt... (fragment de document decupat). Mai putine lucruri bune imi promite...(fragment lipsä). Organizarea politicä a sa§ilor ...(fragment lipsä) din cauza legäturii slabe a Universität» cu solul istoric. Dacä nu ne vom abate de la aceasta atunci se va contribui la däinuire §i atunci dezvoltarea fericitä a nationalitätii noastre se va produce curänd. Rámán cu cea mai deplinä stimä al Sfintiei voastre cél mai supus serv, Georg Hintz preot evanghelic Cluj, 21 octombrie 1850 Original. Arhivele Nationale, Directia Judeteanä Mure§, Colectia de documente „Muzeul Sighi§oara”, dosar nr. 3044, f. 40-41. 24. 1848 mai 8. Sibiu. Articolul de presä „Keine Union” („Nu Uniunii”) scris de Theodor Fabini §i publicat in publicatia „Sattelit” din Sibiu. Aduce argumente in favoarea ideii de neacceptare a uniunii Transilvaniei cu Ungaria §i indeamnä la respingerea Uniunii. Nu Uniunii! „ Videant Consules, ne quid res publica detrimenti capiat ”* a§a suna rezolutia senatului atunci cänd statui roman era amenintat de vreun pericol. Asta inseamnä in germanä: „privegheati asupra conducätorilor vo§tri ca treburile publice sä nu sufere vreo vätämare”. Aceste cuvinte le apelez eu in prezent ?i impreunä cu mine le apeleazä cu sigurantä multi tovarä§i de idei —deputatilor, reprezentatilor no§tri nationali. Mergeti voi, care ati fost investiti de cätre poporul vostru pentru ca voi sä „Sä bage de seamä consulii, ca nu cumva statul sä sufere vreo daunä”
