Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 23 OPOZITIA ROMÄNILOR DIN SCAUNUL MURE§ FATÄ DE RECRUTÄRILE MILITARE DIN TOAMNA ANULUI 1848. ANA HANCU L'opposition des roumaines du Siége de Targu-Mure§ envers les recrutemens militaries de l'automne de l'anné 1848 Résumé L'auteur de cet étude propose de mettre en evidence, par les rapports et les interrogatoires des autorités, la résistance des roumains de cette partié du Mures contre les recrutements militaries de septembre 1848 promulguées par le gouvernement hongrois le 11 juillet 1848, suite ä la grave situation dans laquelle la Hongrie est due á la lutte de libération du serbo-croates et des autres nationalités non-hongroise Schimárile intervenite ín cursul verii ín imperiul habsburgic prin ínfrángerea insurectiei cehilor §i victoria ímpotriva italienilor de cátre armata austriacä au gäsit Ungaria ín fata unui du§man puternic. Astfel, la 11 iulie 1848 parlamentül Ungariei vota légiié recrutárii §i ímprumutului ín valoare de 42 de milioane forinti propuse de ministrul de finante Ludovic Kossuth. Conform légii de recrutare se urmárea crearea unei armate de 200.000 de soldati, dintre care de urgentá trebuiau convocati un numár de 60.000 batalioanele XI - Cluj §i XII - Tg. Mure? urmánd a fi recrutate din Transilvania1. De§i, ímpáratul Ferdinand nu a sanctionat aceastá lege, ca urmare uniunii Transilvania cu Ungaria guvernul maghiar a trecut la punerea ei ín practicá. La 3 august 1848, guvernatorul Transilvaniei, Mikó Imre transmitea judelui Suprem al Scaunului Mure§, Toldolagy Ferenc, circulara guvernului maghiar din 15 iulie 1848, nr. 1944, cu privire la crearea armatei nationale pe seama voluntarilor honvezi, artileriei §i ínzestrarea cavaleriei cu cai. Se ordona sä se transmitä situatia cu localitátile unde s-а ínfiintat armata, listele nominale de ínscri§i §i situatia armelor. Cu aceastá ocazie se cerea sä se noteze localitátile ín care a ínceput recrutarea, unde gásesc simpatie, greutáti sau poate ímpotriviri. Aceste informatii trebuiau sä se trimitá la maiorul Graeser la Cluj.1 2 Prin ordinul primului ministru Batthyány, din 13 august, 1848, se specificau urmätoarele: ministerul a hotärät ca fiecare individ färä exceptie sä treacä sub autoritatea armatei deoarece ín ímprejurárile primejdioase ín care se afla tara era necesarä crearea unei armate puternice ín cél mai scurt timp. De aceea, ordoná ca fiecare comitat, ora§e, cercuri, ziarele, „Közlöny” sä sädeascä ín suflete bucuria creárii armatei din indivizi sänäto§i care sä slujeascä atät timp cät era necesar. Voluntarii din localitäti trebuiau adu§i la centru §i organizati pe companii, inarmati, dacä altfei nu s-ar putea, prin intermediul “requisitio", cu arme de vänätoare, säbii §i alte arme bune, sä se dea ofiteri pentru a-i inväta in mänuirea armelor. Sä se numeascä din acele comitate, comandantii sau altii sub a cäror conducere mai degrabä ii place poporului sä slujeascä, ca apoi 1G.Baritiu, Pärti alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani in urmä, Bra§ov, 1994, p. 170. 2A.N.D.J.Mure§, Fond Scaunul Mure§, Jude Suprem, dos. 713, fila 1.
