Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
20 Marisia XXIX ínscris:“PATRIAE FILIIS VIRTUTI PALLADIQUE SESE VOVENTIBUS SACRUM" (“Fiilor patriei care s-au dedicat virtutii §i §tiintei, un loc sacru”). Literele mai inalte din acest text, considerate numere románé si insumate dau drept cronogramä, anul 1793. Dealul pe care se aflä §coala se nume§te Dealul §colii §i nu Dealul Bisericii, de§i constructia Bisericii din Deal a fost terminata in 1483. Aceasta nu a fost singura scoalä in Sighi§oara care se ocupa de instructia §i educatia tinerei generatii. Deja, in 1565, se construise in “Ora§ul de Jos” §coala Spitalului (Spitalsschule), iar in 1616, §coala dincartierulLepro§ilor.(S/ec/i/7o/sc/7u/e). ín secolul al XlX-lea §i mai ales in a doua sa jumätate, dupä aprecierea lui Paul Philippi, §coala din Deal a fost “institutia §colarä de frunte a sa§ilor”, о §coalä de referintä. §coala a avut daseäli extraordinari, care au avut §i norocul cä au fost condu§i de trei directori, care, ulterior, au devenit episcopi ai bisericii evanghelice la Biertan §i apói la Sibiu (Georg Paul Binder,1843-1867; Georg Daniel Teutsch,1867- 1893; Friedrich Müller, 1893-1906, urmati, apoi, de Friedrich Teutsch, fiúi lui G. D. Teutsch, 1906-1933,) care, timp de aproape un secol, au influentat hotärätor destinele sa§ilor din Transilvania. §coala a dispus, in acele timpuri, de oameni de §tiintä §i pedagogi binecunoscuti §i in afara §colii (Joseph Haltrich, Michael Albert, Richard Schuller, Johann Wolff §i mai tárziu Heinrich Höhr, Kark Roth, Julius Hollitzer, Hans Markus §. a.) Pentru §colile lor, sa§ii din Sighi§oara au fäcut sacrificii materiale deosebite, mai ales in ultimele decenii ale secolului al XlX-lea. In 1877, a fost construitä ßcoala evanghelicä de fete in locul Bisericii Spitalului (azi Corpul vechi al Grupului §colar de Industrie U§oarä), in 1890, s-а ridicat noua §coalä de Bäieti (azi Grupul §colar Agricol), in 1898 a fost prédát §colii din Deal noul internat de längä Turnul cu Ceas. in 1901, cladirea §colii din Deal a fost reconstruitä §i supraetajatä, obtinänd infäti§area de azi §i numele célúi mai renumit director al ei, Bischof Teutsch-Gymnasium, pe care l-a purtat pänä in 1948, Ia Reforma invätämäntului. §coala a fost un liceu de bäieti, la care, §i datoritä internatului foarte bun, veneau elevi din toatá tara, un mare numär dintre ei, din Banat. Sighi§orenii, insä, nu §i-au tratat daseálii cu salarii prea mari. Nu íntámplátor Joseph Haltrich a spus, intr-o cuväntare a sa, cä “jumätate din salar о constituie priveli§tea frumoasä din Dealul §colii.” Personalitatea cea mai cunoscutá pe plan international, care a fost elev §i dascäl la Liceul Episcopul Teutsch din Sighi§oara, a fost Hermann Oberth, pärintele tehnicii rachetelor §i zborurilor cosmice. Trebuie subliniat §i faptul cä §coala din Deal a avut portile intotdeauna deschise pentru toti cei care au dórit sä invete aici. Printre personalitätile marcante care au urmat cursurile ei se numärä: Zaharia Boiu, Nahe Chendi, Remus Radulet, Heinrich Blau §.a. Reforma Invätämäntului, din 1948, a transformat Liceul Episcopul Teutsch intr-o §coalä Pedagogicä Mixtä cu limba de predare germanä. Aceastä §coalä formatä prin unificarea §colii Normale biserice§ti de Bäieti din Sibiu cu §coala Normalä bisericeascä de fete din §ighi§oara, care fusese infiintatä in 1904, a produs, pänä in 1955, generatii de exceptie de invätätoare §i invätätori pentru §colile germane din toatä tara, in special pentru mediul rural. Multi dintre absolventii ei au devenit directori de §coli §i inspectori §colari. ín 1956, §coala Pedagogicä a fost transformatä in Liceul teoretic nr. 3. In 1959, clasele l-VII au fost transferate la Liceul de Fete, care a fost transformat in §coala Generalä nr. 3. Clasele de liceu de acolo au fost aduse la §coala din Deal. Din 1959, Liceul din Deal a functionat cu douä sectii: una cu limba de predare romänä §i una cu limba de predare germanä, numai cu clasele Vlll-Xl, mai tärziu clasele IX-XII. ín 1972, cu ocazia särbätoririi a 450 de ani de la prima atestare documentarä, §coala a primit numele fostului elev, dascäl §i director al ei: Joseph Haltrich
