Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Patrimoniu

200

Marisia XXIX

12. Sigiliu din anul 1770 ( fig 12 )

Tipar de sigiliu din alamä cu máner turnat35. Discul tiparului este de forma circularä avänd un diametru de 30 mm. Discul are incizat in partea centralá doi lei care flanchezá un compas peste care se gäse?te un echer §i Tn partea inferioarä о rindea. Deasupra acestui scut se gäsesc trei inimi §i douä puncte. Legenda este a?ezatä circrcular §i are urmätorul text in limba germáné cu majuscule:

CZANFT SIEGEL IN SCHAESBURG 1770

Mänerul avänd dimensiunea de 5 cm este de forrná cilindricä in mai multe registre. Extremitatea superioarä a acestuia este ruptä. Mänerul prezintä in aceea?i zonä о gaurä transversalä. Dupä motivele existente pe legendä putem atribui acest sigiliu breslei dogarilor.

О breaslä prestigioasä la Sighi§oara a fost ce a frängherilor numiti §i funari, care au läsat aici §i un toponim al unei sträzi Seilergang36 §i un turn de apärare care se evidenteazä a fi unul dintre cele mai vechi din intregul sistem defensiv al cetätii.37 Din punct de vedere istoric fränghierii din Sighi?oara fäceau parte din uniunea breslelor de fränghieri in anul 1536, la ei se referä hotäräri ale Universitätii Saxone din 1557, 1567, 1578 privind cumpärarea cänepii. Apoi ne-au rämas procese ale breslei impotriva fränghierilor in Media? §i Bra?ov in legäturä cu achizitionarea de cänepä pe anii 1578, 1581 §i 1588. In sfär?it avem о procurä a principesei Maria Christerna din anul 1598 privind confectionarea de fränghii pentru ocnele de sare din Turda.38 Aceastä breaslä are un sigiliu :

13. Tiparul breslei frängherilor ( fig. 13 )

Tipar de sigiliu al breslei frängherilor din fier39. Discul tiparului de 30 mm este de forma circularä avänd in plan central о roatä cu spite a?ezatä pe un ax asemenea unei värtelnite, probabil о roatä de räsucit utilizatä de fränghieri. Pe marginea exterioarä а discului sunt douä initiale M M Legenda este a?ezatä circular §i are urmätorul text in limba germáné:

: SCHESBVRGER: SEVLER: ZUNFT: 1781:

Cuvintele sunt despärtite prin douä puncte. Termenul SEULER pare a fi о forrná coruptä, probabil in dialectul sighi?orean a lui SEILER ce inseamna fränghier. Acest tipar este de tipul celor cu pinten impläntat in mänerul de lemn. Mänerul este din lemn lucrat la stung §i läcuit §i are о lungime de 8 cm.

ín aceastä scurtä prezentare am incercat sä prezentäm cele 13 tipare de sigilii de breaslä din patrimoniul Muzeului de Istorie Sighi?oara, evidentiind in special valoarea istoricä §i muzeisticä a acestora. Aceste sigilii insä, ocupä un loc bine determinat in cadrul unei §tiinte auxilare a istoriei §i anume sigilografia.40 Mai mult decät atät, fiind opera unor mesteri locali, aceste tipare exprimä prin decoratia lor, stilul artistic al vremii, influientele venite dintr-o anumitä zonä. Nu in ultimul ränd sigiliile de breaslä evidentiazä rolul §i importanta lor in cadrul magistratului, a economiei ora?ului, dar explicä in acela?ti timp §i mentalitätiile specifice epocii.

35 Ibidem,nr. inv. 9582/12.

36 azi str. Gheorghe Lazär.

37 pentru mai multe detalii vezi Gheorghe Baitag, op. cit. p. 190.

38 Geront Nussbächer, Documente privind...., p. 7.

39

Muzeul de Istorie Sighi§oara, nr. inv. 9587/11.

40 vezi ín acest sens studiul lui Sigismund Jako, „ Sigilografia cu referire la Transilvania (pänä la sfär§itul secolului al XV-lea ) Tn Documente privind istoria Romaniei. Introducere, vol. II, Ed. Academiei Republicii Populare Románé, 1956, pp. 561-619.