Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Patrimoniu

Istorie

197

Tiparul breslei tesätorilor cu mäner din alamä turnat.21 Discul tiparului avänd diametrul de 2o mm, este de forma circularä, in plan central este sterna ora§ului Sighi§oara, о poartä cu hersä §i trei turnuri, flancatä la dreapta §i la stänga de douä suveici a§ezate ín pozitie verticalä. Deasupra acestei steme se gäse§te о inscriptie:

* LE* WE*ZU 4S*

Initialele sunt despärtite prin puncte §i se poate deduce de aid : LE(ien) WE(ber) ZU(nft) IS(?), deci Leinweber Zunft IS... Mánerul tiparului are о lungime de 6,5 cm §i este de forrná paralepipedicä. Dupä stemä , care se aseamänä cu cea de pe tiparul cu nr. de inv. 864 ÍI putem incadra cronologic perioada cuprinsä de secolul al XVIII-lea §i prima jumätate a secolului al XlX-lea.

5. §tampila asciatiei tesätorilor (fig. 5)

§tampila asociatiei tesätorilor din Sighi§oara22. Are un mäner lucrat la strung §i lustruit cu о lungime de 8 cm. §tampila sculptatä ín lemn pe un postament de forma pätratä cu latura de 8 cm, este prinsä de mäner cu ajutorul unor suruburi pentru lemn §i are о forrná ovalä. ín plan central este reprezentatä sterna Sighi§oarei flancatä in partea inferioarä, dreapta §i stänga de trei suveici. Legenda este pozitionatä pe margine circular in douä registre, impärtite. Pe о parte serié ín limba germanä:

SCHAESSBURGER

WEBERGENOSSENSCHAFT

Pe cealaltä parte serie ín limba maghiarä :

SEGESVÁRI

SZÖVÖIPARTÄRSULAT

§tampila era utilizatä cel mai probabil pentru aplicarea ei pe produse. Poate fi datatá ín ultimul pátrar al secolului al XlX-lea §i primul pátrar al secolului XX.

Dupä cum am väzut breasla tesätorilor a detinut de-а lungul timpului mai multe tipuri de tipare de sigilii. Avem de a face cu tipare sculptate in lemn, tipare disc sudate ín mäner de metal §i cele disc din metal cu pinten impläntat in mänerul de lemn.Se observä cä toate pästreazä ca §i ínsemn al breslei sterna ora§ului cu prezenta a trei suveici a§ezate in cämpul scutului, flancänd sterna ín parte inferioarä, la dreapta §i la stänga. Prezenta acestor tipare certificä incä о datä importanta §i rolul jucat de tesätori in cadrul breslelor sighi§orene.

О altä breaslä bine reprezentatä in colectia breslelor sighi§orene din cadrul Muzeului de Istorie Sighi§oara este cea a curelarilor. A reprezentat de-а lungul timpului una dintre cele mai importante bresle. Dupä cum arätam, in primul Statut orä§enesc din 1517 aläturi de aurari, croitori, läcätu§i, doar curelarii aveau dreptul de a locui in cetate.

Muzeul de Istorie Sighi§oara detine douä tipare de sigilii care au apartinut breslei curelarilor:

6. Sigiliul breslei curelarilor( fig. 6)

Tipar de sigiliu al breslei curelarilor cu mäner din alamä turnat23. Discul tiparului avänd diamentrul de 25 mm. este de forrná circularä, in plan central este insemnul breslei curelarilor, care reprezintä stilizat un cäpästru a unui ham. Legenda a§ezatä circular la marginea discului prezintä urmätorul text in limba germanä:

• SCHAESBURGR • RIMNER • CZUNFT • SIGCuvintele sunt despärtite intre eie cu ajutorul unor puncte. Mänerul tiparului avänd lungimea de 3,5 cm este turnat §i lucrat la strung in mai multe registre. Dupä

21 Ibidem, nr. inv.9479.

22 Ibidem, nr. inv. 1989.

23 Ibidem, nr. inv. 2798.