Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
190 Mar isi a XXIX cultural §i politic”13. La §edinta Sfäntului Sinod din 15 noiembrie 1923 este aprobatä hotärärea care prevedea organizarea muzeelor biserice§ti in toate re§edintele episcopale. In 1923 ín spatiul basarabean sunt Tnfiintate Episcopia Hotin cu re§edinta la Bälti §i Episcopia Cetatea Albä-Ismail cu re§edinta la Ismail, lar in 1924, la una din §edintele Congresului clericilor §i mirenilor din Eparhia Cetatea-Albä-Ismail, I. Gheorghitä prezintä referatul „Despre Muzeul de obiecte biserice§ti importante din punct de vedere arheologic, istoric §i religiös”. In cadrul discutiilor asupra referatului s-а hotärät infiintarea la Ismail a unui muzeu bisericesc §i cä „preotimea sä fie informatä despre intemeierea muzeului eparhial care va purta numele lui Nicolae lorga, mare istoric al Romäniei, care a descoperit la mänästirea Cetatea din Ismail primele obiecte puse in muzeu, icoane de mare valoare istorico-arheologicä”14. §i Eparhia Hotinului, in 1927 organizeazä un muzeu bisericesc, conform Raportuluiu „Despre infiintarea Muzeului eparhial”, prezentat la una din §edintele Adunärii eparhiale din 1927. Sfäntul Sinod a sprijinit procesul de organizare a muzeelor biserice§ti §i considera cä asemenea institutii sunt adecvate pentru protejarea patrimoniului religiös §i promovarea lui §tiintificä §i publicä. Ceea ce este caracteristic pentru evolutia muzeelor biserice§ti este cre§terea vertiginoasä a patrimoniului de о semnificatie reprezentativä pentru istoria §i cultura Romäniei. In perioada interbelicä in Basarabia au functionat trei muzee biserice§ti, care erau apreciate ca muzee importante, valoarea lor muzeologicä fiind regionalä, caracterizänd о etapä din arta bisericeascä romäneascä, dar importante pentru completarea documentärii istorice”15. In anii 1918-1940 muzeografia basarabeanä evolueazä in cadrul sistemului muzeal román unitar. Aceastä evolutie a fost una beneficä. Anume in aceastä perioadä are loc о dezvoltare vertiginoasä a patrimoniului istorico-cultural depozitat in diverse institutii muzeale, dar in mod deosebit in muzeele cu profil de istorie. Patrimoniul acesta avea un caracter national §i reflecta istoria §i cultura romänilor basarabeni. In perioada 1918-1940 muzeografia basarabeanä a evoluat, a cunoscut un proces de autodefinire, inregistränd noi concepte muzeografice §i noi institutii muzeale. Dezbaterile teoretice ale oamenilor de culturä §i §tiintä s-au manifestat in realizäri practice prin organizarea muzeelor specializate, a Muzeului de Arheologie, in primul ränd. Muzeul public de istorie cu derivatele sale din Basarabia interbelicä s-а orientat spre mentinerea climatului spiritual romänesc. ín aceastä perioadä in Basarabia s-a creat convingerea cä de pästrarea §i studierea antichitätilor depinde viitorul tinutului. Muzeul era perceput ca un important factor in formarea, statornicirea con§tiintei nationale. Evenimentele politice din 1940 au curmat evolutia fireascä a muzeografiei basarabene, iar anul 1944 a instalat régimül sovietic, care a pus inceputul unei noi etape de dezvoltare a muzeografiei basarabene, care meritä un studiu aparte, avänd propriile particularitäti §i metode specifice de functionare. 13 Nicolae lorga, Muzee biserice§ti, in „Neamul romänesc”, 22 decembrie 1923, p. 2. 14 Lucrärile Congresului Eparhial din Ismail, in „Luminätoruf', Chi§inäu,1925, nr.1, p. 3. 15 P. Constantinescu -la§i, Muzee arheologice biserice§ti din Basarabia, „Doina Basarabiei”, Chi§inäu, 1929, nr.3, p. 2.
