Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
18 Mar isi a XXIX satele säse§ti, fiintau 5 licee (Gymnasien), 16 §coli populare (Volksschulen) de rang inait, in care se préda §i limba latiné §i 236 §coli elementare obi§nuite, la о populatie care se cifra la aproximativ 125 000 de suflete. La mijlocul secolului al XlX-lea, liceele säse§ti au cunoscut о reorganizate moderné si uniformé. Ele au devenit institutii cu opt clase, patru in cursui inferior §i patru in cursui superior, care aveau ca bazá patru clase de §coalá elementará (primará). Ca verigá intermediará intre §coala primará (Volksschule) §i gimnazii, au luat fiintá “§coli civice” (Bürgerschule) §i “§coli reale” (Realschule), cu durata de patru ani, care primeau, de asemenea, elevi dupá patru ani de §coalá primará. §i grádinitele de copii precum §i invátámántul profesional al sa§ilor transilváneni au о traditie bogatá. ín 1869, s-а deschis prima grádinitá de copii la Bra§ov §i,deja, in 1883, s-au organizat, acolo, cursuri de pregátire pentru educatoare, din care a luat na§tere §coala de pregátire pentru educatoare. ín 1825, la Sibiu, iar in 1841, la Bra§ov, s-au infiintat cáte о §coalá de comert. ín 1871, Universitatea Sáseascá a hotárát infiintarea de §coli de meserii ín nouá ora§e §i localitäti säse§ti. In acela§i an, au fost ínfiintate §i trei §coli agricole. Dupá ‘‘compromisul” austro-ungar, din 1867, sa§ii transilváneni au reu§it, in contracararea másurilor de maghiarizare, о dezvoltare calitativá a invátámántului lor de culturá generálé. Au luat fiintá institutii centrale independente pentru fomarea cadrelor didactice ( in 1878, s-а infiintat §coala Normálé de Báieti a Bisericii evanghelice din Sibiu, iar in 1904, §coala Normálé de Fete din Sighi§oara). Perfectionarea cadrelor a fost institutionalizatá. Dacé, ín restül Ungariei, §coala a devenit un instrument al maghiarizárii, la sa§i ea a fost о armá puternicá impotriva acesteia. La inceputul secolului al XX-lea, cei aproximativ 230 000 de sa§i dispuneau de 256 §coli primäre, 14 §coli civile §i populare de rang inait, precum §i de 9 gimnazii, care aici se numeau §coli medii. La Unirea Transilvaniei cu Románia, dupá primul Razboi Mondial, sa§ilor transilváneni li s-а asigurat autonomie regionalá religioasá §i §colará. Legea §colilor Particulare, din 1925, a oferit bisericilor posibilitatea de a infiinta §i intretine §coli proprii, in care statui avea limitate drepturi de control. Legea continea §i о serie de duritáti. Biserica nu mai avea dreptul sá-§i fixeze planurile de invátámént pentru §colile proprii, iar Legea bacalaureatului a introdus un fei de bacalaureat central, in care absolventii liceelor, cu altä limbä de predare decät cea romänä, erau examinati de profesori sträini, in Imba romänä. Cota e§ecurilorin ace§ti ani a fost destul de mare. inaintea celui de al ll-lea Razboi Mondial, sa§ii transilváneni au dispus de un invätämänt particular-confesional de mare diversitate: 112 institutii de ingrijire, 45 de grädinite, 279 §coli primäre, 9 gimnazii, 8 licee, 12 §coli de meserii, 1 §coalä superioarä de comert, 3 §coli pedagogice si 3 §coli agricole. О nouá reorganizare a invátámántului german din Transilvania, care a rámas un episod de trei ani, a fost introdusä prin Legea Grupului Etnic German, din 20 noiembrie 1940. Grupul Etnic German a fost declarat persoanä juridicä de drept public §i a obtinut autonomie scolarä. Dupá Decretul-Iege privind organizarea invátámántului german din Románia, din noiembrie 1941, Oficiul §colar al Grupului Etnic German a preluat, de la Biserica evanghelicá, §colile confesionale, impotriva vointei acesteia. Statul a suportat cheltuielile. Oficiul §colar a primit dreptul de a infiinta §i conduce §coli §i de a elabora planuri de invátámént §i regulamente §colare pentru examenele proprii, care trebuiau sä fie in concordantä cu reglementärile statului. Dupá 23 august 1944, §colile säse§ti au trecut, pentru о perioadä scurtá, din nou, la Biserica evanghelicá. Trecerea lor Ia stat, prin Reforma invátámántului din 1948, a adus schimbári radicale. §coala a fost strict separatá de bisericá, iar, dupá 1959, ele au fost unificate §i au devenit sectii ale §colilor cu limba de predare romänä (exceptii pentru cátiva ani: Liceul Brukenthal din Sibiu §i Liceul Honterus din Bra§ov). ín anul
