Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Istorie

1st or i e

181

íncercárile fiind mult anteriore acestui an; criteriul de periodizare bazat pe limbile de culturä este inoperant in spiritualitatea maselor, care au folosit limba romána. Ca urmare, se concluzioneazä inconsecventa §i unilateralitatea periodizärii xenopoliene.

ín anul 1927, ín instructiunile §i programele pentru examenele de bacalaureat, se recomandä urmätoarea periodizare a istoriei nationale :

1) Epoca de formare a poporului román : 500 d.Hr. - 1150 d.Hr.

2) Epoca reorganizärilor politice §i a räzboaielor de neatärnare fatä de vecini : 1150- 1504

3) Principatele Románé §i situatia romänilor din Transilvania pänä la Tnceputul epocii de rena§tere nationalä : 1504-1821

4) Epoca rede§teptärii nationale §i a Unirii : 1821 - 1927.

loan Lupa§ criticä limitele cronologice, nu criteriul periodizärii. Anul 1150 nu este relevant pentru destinele romänilor, nici anul mortii lui §tefan cel Mare nu are importantä Tn sine ci, eventual, ca Tnceput al progresului economic, cultural-artistic, politic, pe care lea marcat indelungata sa domnie. Nici räzboaiele de neatárnare fatä de vecini nu se terminä in anul 1504. Statutul politic al romänilor intracarpatici nu se poate considera cä debuteazä la Tnceputul secolului al XVI-lea, ci de la Tnceputurile voievodatului Transilvaniei (1103- mentionarea primului „princeps Ultrasilvanus”).37

Periodizarea proprie, din 1928, о reia pe cea propusä in manualul de „ Istoria románilor” din anul 1921 §i indicä efortul de a da problemelor cronologice о relavantä politicä sporitä, prin ata§area unor personalitati sau evenimente importante ale istoriei universale (invazia tätarilor, Tnceputurile domniei lui Mihai Viteazu, „revolutia” condusä de Tudor Vladimirescu):

1) Epoca veche sau epoca formatiunii poporului román (pänä la 1241)

2) Epoca medie sau epoca organizärii politice, culturale, sociale §i economice a voievodatelor §i principatelor románé (pänä la 1593)

3) Epoca noua sau epoca tendintelor de unitate nationalä, politicä, religioasä §i culturalä (páná la 1821)

4) Epoca contemporanä sau epoca Tnfäptuirii succesive a unitätii nationale (pänä Tn prezent)

Adept al tezei relativiste aplicatä sferei periodizärii, Lupa§ precizeazä cä limitele etapelor istorice nu pot fi fixate niciodatä cu precizie, ci doar aproximativ, deoarece. „microscopismul cronologic este necesar §i folositor, färä Tndoialä, la precizarea amänuntelor /.../ nu §i la fixarea epocelor istorice, care trebuiesc väzute dintr-un orizont mai larg §i färä a da prea multä atentie märunti§urilor neesentiale”38.

In situatia „evolutiunei constitutionale a Transilvaniei”, istoricul distinge urmätoarele stadii sau faze istorice principale :

1) Faza prenatalä a statului transilvan (conform unor informatii culese din cercetäri arheologice, istorice §i filologice). Se referä la soarta Daciei ?i a locuitorilor ei, pänä spre a doua jumätate a secolului al IX-lea. Aceastä fazä este un fel de preistorie sau protoistorie transilvanä.

2) Faza ducatelor §i a voievodatului Transilvaniei (sec. al IX-lea - al Xl-lea), a cärui dezvoltare se urmare§te pe baza unor categorii diverse de izvoare istorice

3) Faza Principatului §i Marelui Principat al Transilvaniei, cu douä subdiviziuni :

37 I. Lupa§, Epocile principale in istoria romänilor, Cluj, Edit. Ardealul, 1928, p. 8-10 : apreclerile la M. Com§a, D. Com§a, Viziunea lui A. D. Xenopol asupra periodizärii istoriei Romäniei, in „Acta Musei Napocensis 2", nr. 32, II, 1996, p. 449.

38 I. Lupa§, Epocile principale in istoria...p. 15-17.