Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Isi or к 177 didacticä din Austro-Ungaria §i cu istorici germani, ca Wattenbach, iar ín scrierile sale „nu a sacrificat nimie din adevärul istoric”. Urmärind punctele comune ale celor douä destine, pentru I.Lupa§ cei dói intelectuali au fost deopotrivä autodidacti, preoti model pe tarámul politicii nationale a romänilor ardeleni. „Reconcilierii” acestia i-a oferit räspuns tocmai unul dintre magi§trii säi, Nicolae lorga, care, relevänd originalitatea operei sale, remarcä atät „larga cuno§tintä a materialului inedit, cäutat cu multä trudä, dar §i acel Stil pläeut §i u§or, mo§tenire a cärturarilor secolului al XVIII-lea”, integrändu-l simbolic Tn familia istoriografiei romäne§ti, care i§i dobändise unitatea23. О preocupare Constanta a lui loan Lupa§ о constituie identificarea §i analiza factorilor istorici constitutivi ai nationalitátii románé, pe care ii prezintä initial ín lectia de deschidere a cursului de istorie a Transilvaniei de la Universitatea din Cluj, la 11 noiembrie 1919 („Factorii istorici ai vietii nationale romäne§ti”). Se calchiazä elementele enuntate de italianul Mancini incä in 1851, ín lucrarea „Deila nazionalita come fondamenta del dirito delle gente”, apreciatä, ín epoca, drept baza tepreticä a revendicärilor de ordin nationalpolitic24. Lucrarea lui Mancini a avut о utilizare faimoasa pe terenul dreptului public §i a relatiei natiune-stat, afirmand necesitatea coincident statului cu natiunea (in lucrarea „Dreptul public al romänilor”, apartinand lui Simion Barnutiu). Influenta teoreticianului italian apare in ideea dar exprimata cä „natiunea este subiectul drepturilor publice”. Ideologul román, tributär ideii de natiune-popor §i valorilor democratiei sociale, asociazä teza personalitätii natiunii cu necesitatea intemeierii sale pe principii democratice, pe respectarea raportului drepturi-datorii de toate grupurile componente ale organismului national, ceea ce presupunea eliminarea privilegiilor §i impärtä§irea comunä de drepturi §i obligatii. Dezvolta din aceasta ideea modernä de natiune §i autodeterminare nationalä, avansate in istoricul discurs de la Blaj. A teoretizat conceptui de teritoriu national §i a opus-o dreptului istoric §i tendintelor imperialiste din epoeä25. Factorul geografic este cel dintäi factor constitutiv §i la I. Lupa§, bazá a formärii §i locuirii, care influenteazä caracterul (§i in general psihologia) oamenilor, situarea geograficä a teritoriului §i bogätia sa fiind elemente favorizate ale deselor näväliri §i räzboaie, care, in sine, au intärziat dezvoltarea neamului. Al doilea factor, cel etnografic, vizeazä rasa, componentele nationalitátii románé; respectiv tulpina preistoricä, arianä sau indo-europeaná, agatár§ii, scitii, tracii §i elenii, ilirii, elementele latiné aduse de cucerirea romanä, aportul slav. AI treilea factor, cel religiös, se referä la adoptarea cre§tinismului, concomitent cu constituirea ca popor, al patrulea factor, cel national, vizeazä limba, „icoana vie a originii noastre ”(ca §i religia- n.n.), „mijloc puternic de neíntreruptá legäturä a unitätii §i frätiei”. AI cincilea factor, cel traditional, vizeazä comunitatea datinilor, obiceiurilor §i amintirilor istorice, cel juridic, la rändu-i, vizeazä legile §i institutiile sociale, in primul ränd preeminenta dreptului obi§nuielnic (jus valachicum), asupra légii scrise, in traditia din acest domeniu, la románi. Factorul final, al §aselea, de ordin moral, trimite la con§tiinta nationalä, formatä istoric prin intermediul bisericii, ?colii, armatei §i culturii26. Se apreciazä cä, datoritä formatiei intelectuale §i in general a personalitätii lui loan Lupa§, teória aceasta a „factorilor istorici ai vietii nationale romäne§ti” este a doua ncercare majorä in istoria romänä, mai reu§itä ca a lui D. Onciul, de a integra intr-un demers comprehensivexplicativ redus la esentä, istoria nationalä cu teória sa.27 23 Corina Teodor, op. с/f., p. 451-454. 24 A. Pop, op. с/f., p. 223. 25 N. Boc§an, Ideea de natiune la románii din Transllvanla §I Banat, Presa Universitarä Clujeanä, 1997, p. 145-146. 26 I. Lupa§, Factorii istorici ai vietii nationale-lectle inauguralä (17 noiembrie 1919), Cluj, 1921, p. 11-27. 27 A. Pop, op. cit. , p. 224.
