Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 167 Revine asupra acestei probleme §i cu alt prilej, acceptänd sä serié о prefatä la Sistemul national de economie politicä a lui Fr. List, in traducerea lui I. N. Papiniu. §i de data aceasta se aratä, cu vádit regret, cä: „íntre §tiintele care au fost introduse mai greu §i mai tärziu la romäni, färä indoialä este economia politicä. Cu treizeci de ani in urmä, de abea numele §tiintei era cunoscut”. Subliniind cu multä obiectivitate meritul lui N. §utu, a lui D. P. Martian, §i in mod deosebit contributia unor „economi§ti distin§i ca Ion Ghica §i Ion lonescu” la räspändirea cuno§tintelor economice, Aurelian constata cä, in ciuda acestor eforturi, atentia ce se acorda predärii economiei politice in invätämäntul de toate gradele era cu totul insuficientä, iar in unele §coli aceastä materie in scurt timp dupä ce s-а introdus a fost scoasä din programul de invätämänt17. Familiarizarea cu principiile „protectionismului educativ”, formulát de List, era de naturä sä-l intäreascä in convingerea justetei propriei sale orientäri in ce prive§te industrializarea, inarmändu-l cu női argumente pentru a combate §i mai energie curentul liber schimbist „ce se präsise in tarä”. „Au trecut peste 45 de ani de la aparitia operei lui Fr. List, - scria Aurelian in continuare - §i nu am cunoscut altul sä fi formulát Tn mod mai complet principiile de economie nationalä. Un curent puternic, capabil de a rupe orice stavile i s-ar pune, indrepteazä pe toti romänii spre intemeierea industriei nationale”. Opera economistului german, mult timp subestimatä chiar in propria tarä, este apreciatä §i sub alt aspect §i anume cä ea marcheazä о reorientare a economiei politice de la modul de tratare general §i abstract, la unul concret, national-economic, care era atät de caracteristic §i la P. S. Aurelian in tratartea problemelor economice. El face observatia cä, ceea ce caracterizeazä §i deosebe§te modul cum sunt studiate chestiunile economice de vreo cätiva ani incoace este analiza, in special din punct de vedere national, spre deosebire de trecut, cänd economia politicä se studia mai mult ca §tiintä teoreticä, treeändu-se pe al doilea plan sau inläturändu-se cu totul partea aplicativä. ín fond, aceastä laturä constituia una din träsäturile caracteristice nu numai a §colii econimice istorice germane, ci §i a viziunii economice a lui Aurelian insu§i. Influenta lui Fr. List asupra orientärii sale teoretice nu poate fi, prin urmare, decät destul de limitatä18. Eforturile sale neprecupetite, timp de mai multi ani, sunt pänä la urmä incununate de succes. Proiectul de lege elaborat de el pentru aprobarea tarifului vamal protectionist este votat la 9 mai 1884, iar la 27 aprilie 1887 este adoptatá §i legea cu privire la „Másurile generale spre a veni in ajutorul industriei nationale”. ín baza prevederilor acestei légi, oricine ínfiinta о intreprindere industrial cu capital de cél putin 50000 lei §i cu un numár de 25 de muncitori §i se obiiga sä intrebuinteze ma§ini in procesul de productie se bucura din partea statului de scutiri de impozite, de taxe de várná pentru importul ma§inilor §i al materiilor prime, de reduced considerabile de taxe la transportul pe cäi ferate, avánd dreptul de a primi 1 - 5 ha de térén pentru amplasarea fabricii, ín folosintä gratuitä ре о perioadä de 90 de ani19. in preocupärile sale reapar unele chestiuni mai vechi, de care s-а mai ocupat, §i se ivesc altele noi. Därz §i deosebit de tenace in sustinerea §i promovarea ideilor §i punctelor sale de vedere, Aurelian a dat dovadä de cea mai largä intelegere §i a opiniilor altora fie §i färä a le impärtä§i. 17 Fr. List, Sistemul national de economie politics, traducere de I. N. Papiniu, cu prefata de P. S. Aurelian, 1887. 18 V. Vasiloiu, Influenta lui Fr. List asupra gändirii lui P. S. Aurelian, 1939. 19 „Monitorul Oflcial”, nr. 62/1887.
