Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
164 Marisia XXIX Numit director al §coalei de agricultura, ín august 1863, P. S. Aurelian trece la reorganizarea ei, о dezvoltä transformänd-o ín §coala centralä de agriculturä §i silviculturä, reu§ind sä о mute apoi intr-un local mai corespunzätor, la Herästräu, §i sä completeze programul de invätämänt cu noi materii. la parte la organizarea unui serviciu departamental menit sä se ocupe pe plan central de agriculturä, ín cadrul Ministerului Lucrärilor Publice, in 1864 reu§e§te sä organizeze primul concurs agricol din tarä, la Fälticeni, apói un concurs horticol in Ci§migiu, iar in 1865 este aläturi de Ion lonescu de la Brad, printre organizatorii §i membrii juriului primei mari expozitii economice la Bucure§ti. Mereu preocupat de räspändirea cät mai largä, sub diverse forme, a culturii in mase, Aurelian initiazä in toamna anului 1865 organizarea Ateneului Roman, fiind primul pre§edinte al acestui a§ezämänt, al cärui program de activitate a fost preluat in numeroase capitale de judete. Dupä cum se aratä in Programul Ateneului din Capitalä, scopul urmärit era acéla de a räspändi in rändul cetätenilor cuno§tinte prin: lecturi, §edinte de discutii pe diferite terne, conferinte, bro§uri, jurnale §i revista proprie a Ateneului. Pentru a se asigura о muncä mai sistematicä urmau sä ia fiintä trei sectiuni: de §tiinte naturale, fizicä §i matematicä; de §tiinte morale §i politice; de litere §i arte^. Activitatea Ateneului a fost inauguratä chiar de P. S. Aurelian, care timp de aproape trei decenii a rämas principalul animator al acestei cu adevärat prime Universität Populare. Tot el a tinut in sänul ei conferinte, printre care §i comunicarea sa fäcutä la Academia Romänä, avänd ca subiect Agricultura la romänP. ín dorinta de a face tara sa cät mai cunoscutä §i peste hotare, Aurelian, cu prilejul Expozitiei Internationale de la Paris, din 1867, fiind membru in Comitetul de organizare a pavilionului romänesc, redacteazä impreunä cu AI. Odobescu §i publicä bro§ura Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et commerciale, avec un carte de la Principauté de Roumanie. In toamna anului 1871, este ales membru titular al Academiei Romane, in sänul cäreia va desfä§ura о rodnicä activitate, care se va incheia prin alegerea sa dupä mai bine de trei decenii, ca pre§edinte al inaltului for al culturii nationale. Era, dupä George Baritiu, al doilea economist al Academiei. Neobosit in initiative, Aurelian a fost unul din organizatorii „Societätii Geografice”, iar ca membru al Comitetului de conducere al „Societätii Agricultorilor” redacteazä personal Statutul acestei societäti, menite sä contribuie la dezvoltarea agriculturii prin introducerea unor metode agrotehnice §i zootehnice avansate. „Societätii Geografice”, la rändul säu, avea drept scop sä contribuie la progresul §tiintelor geografice, sä organizeze cercetäri in acest domeniu, sä räspändeascä cuno§tinte geografice prin publicarea unui Buletin §i sä incurajeze invätämäntul §tiintelor geografice2 3 4. Sub auspiciile acestei societäti, P. S. Aurelian va tine conferinte §i va publica о frumoasä monografie asupra Bucovinei5, dänd dovadä de о deosebitä competentä de agronom §i economist, iar cu alt prilej va infäti§a situatia agricolä §i socialä din Rusia pe care avusese prilejul sä о viziteze cu ocazia unei expozitii6. Nu mai putin sustinutä va fi §i activitatea sa in cadrul „Societätii de Economie Politicä”, al cáréi pre§edinte a fost de la infiintare. ín general, in tratarea oricärei Probleme sociale sau politice Aurelian va acorda о atentie prioritarä aspectelor §i fenomenelor economice. Chiar in cazul in care se ocupä de invätämänt, primul loc este rezervat invätämäntului economic. „Invätätura unui popor - scria el - trebuie sä corespundä cu nevoile §i aspiratiile sale; nevoile §i aspiratiile romänilor atät economice, 2 „Ateneul Roman", Revistä lunarä, §tiinte - Litere - Arte, nr. 1 din 30 iunie 1866. 3 Idem, nr. 7, din iulie 1894. 4 „Societatea Geograficä Romänä”, fondatä la 15 iunie 1875. 5 P. S. Aurelian, Bucovina, descriere economicä Tnsotitä de о hartä, 1876. 6 P. S. Aurelian, Economia ruralä a Rusiei, conferintä tinutä la „Societatea Geograficä Romänä”, 1886.
