Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
148 Marisia XXIX minoritate säseascä - Boian, Bläjel, Tätärlaua, Veseus. Toate aveau amprenta locuirii de populatia de etnie germanica, fiind ordonate pe strázi §i “tighidu§uri”, cu case tipice §i cu frontul la stradá. Formele de administrare a bunurilor publice ( pä§uni, päduri, drumuri, poduri, podete) §i mai ales sistemul de percelare al terenului agricol, pästrat in “trienal” (“tri hotarä”, cum ii ziceau romänii), aveau la baza tipul de sesie iobagialä numitä “flamanda”, apärutä in urma defri§ärilor §i impärtirii egale a loturilor de pämänt.10 * In unele diplome regale acordate sa§ilor la sfär§itul secolului al Xll-lea §i inceputul celui urmätor se mentioneazä, interesant cä teritoriul Sibiului ar fi fost “desertum”, iar Tara Bérsei, “vacua et inhabita”. Dintre toate zonele in care s-au a§ezat sa§i, “terrae desertae”, erau numai acele teritorii unde inainte locuiserä secuii, care au fost apói mutati de regalitate. Prin inscrierea in documentele regale §i papale a acestor drepturi, se garanta coloni§tilor cä locul este liber §i negrevat de alte drepturi de posesiune. Cei al romänilor nu trebuia confirmat, natural, deoarece erau bä§tina§i. §i sa§ii au tinut seama de prezenta romänilor §i au obtinut de la rege dreptul de a folosi impreunä “pädurea romänilor §i pecenegilor”, localizatá la sud, respectiv la est de Sibiu. La 1100 romänii au construit la Orlat о fortificatie cu trei valuri de pämänt, iar platóul superior al cetätii era intärit prin palisade, prezenta ob§tilor romäne§ti in interiorul enclavei colonizate cu sa§i este evidentiatä de numeroase toponime preluate direct de sa§i (Bistrita - Bistritz) sau in forma de traducere (Bra§ov - kronen = ienupär). La rändul lor, §i romänii au pästrat urme ale colonizärii säse§ti. Ob§tea säteascä a secolelor al Xll-lea - al Xlll-lea , la sa§ii Transilvaniei a avut, prin traditia sa din Apus §i datoritä privilegiilor regale, structuri diferite de cea romäneascä, pästränd traditia de autonomie §i structurä caracteristicä celei germane, inainte de aservirea de nobilime. Pe teritoriul comitatelor Alba, Tárnává §i Cluj, unde träia aproape о treime din populatia säseascä, ob§tile §i-au pästrat in timp aceste caracteristici - lipsind §i nobilimea in aceste zone. “Diploma andreiana” mentiona dreptul ob§tilor de a-§i alege liber preotii cärora le vor pläti decima, drept inexistent in biserica catolicä germanä sau maghiarä din acél timp. Pe de altä parte, cu exceptia comitelui Sibiului §i a districtelor Bistrita §i Bra§ov, numiti rege, ca §i a greavilor ereditari, ceilalti drägätori erau ale§i in mod liber de cätre comunitate. Impreunä cu privilegiile acordate, in secolul al XlV-lea, pe teritoriul regal se aplica о “Constitutie” comparabilä cu cea a republicilor medievale. Corespunzänd tipului de agriculturä “flamand”, loturile nu constituiau proprietate privatä, ci se transmiteau urma§ilor cu drept de posesiune. Mai tärziu, märindu-se populatia prin venirea altor persoane din afara -cu acordul comunitätii, loturile s-au repartizat prin trägere Ia sorti . Datoritä acestui sistem agricol §i repartizärii egale а därilor pe curti, locuitorii satelor säse§ti au fost feriti de о deferentiere socialä pronuntatä. Aceasta era prezentä in mediul urban, in schimb. Tärziu, datoritä presiunii domeniilor §i a sistemului nobiliar, s-au constituit relatiile feudale tipice.11 Revenind Ia problematica toponimelor, se poate constata , urmärind “Dictionarul istoric al localitätilor din Transilvania”, volum I, 1967 §i volumul II, 1968 al prof. dr. C. Suciu existenta unui numär de localitäti, care au nume germane, dar nu apar in lista celor 242 de localitäti, consemnate de cercetätorul dr. Th. Nägler in “A§ezarea sa§ilor in Transilvania”. Este cazul - pentru Tärnave, al localitätii Biia (Benden), Magyarbenecomuna infloritoare, mult timp sediu de protopopiat greco-catolic, cu populatie preponderent romäneascä, Bäläu§eri, Bladen, Balasvar, ca §i alte localitäti rurale din amontele Tárnavei Mici - Coroi, Koroth, Korod, Chendul Mare, Grosskend, Nagykend, Chendul Mic- Kleinkend, Kiskend, care posibil sä fi avut oarecare procent de locuitori 10 L. Suciu, Sa§ii din Tárnává Micä - manuscris. nlstoria Romänilor-Academia Romäniei, volumul III, p. 426-424.
