Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 13 dispärutä de la nord-vest de Bihareea16. ín ambele cazuri s-а plecat de la denumirea de Regun, ajungändu-se la cea de Regen. Arätam cä toponimicul de „Regen” s-а format sub influenta germanä §i cä onomastica de Regina a devenit Reghina. Cu cuväntul Burg, care inseamnä „cetate”, germanii au creat numele а о serie de localitäti, printre care §i cea de Regensburg17 din Germania. Numele Regensburg (ínteles desigur de germani ca „ora§ul ploii”) derivä din numele celtic Radasbona, trecut printr-o forrná intermediarä latiné Castra Regina sau Reginum18. De observat cä ora§ul Reghin avea intelesul tot de „ora§ul ploii’’, ca §i Regensburg §i cä numele de Reghina inseamnä Regina. Este о identitate de situatii care ne face sä afirmäm, pe bazä de analogie, cä §i ora§ul Reghin are la origine un nume celtic. „Regun” este probabil о forrná coruptä a vreunui nume celtic dat a§ezarii, pe care au intemeiat-o celtii. S-ar putea insä, dupä cum admit unii arheologi, ca acest toponimic de rezonantä celticä sä fi fost dat de cätre romani19. Noi consideram insä, cä Reghinul este о a§ezare intemeiatä de celti. Acad. Constantin Daicoviciu, vorbind despre inmultirea a§ezärilor omene§ti in epoca fierului §i cä unele din aceste a§ezäri sunt adevärate centre, de obicei Tntärite, ale triburilor sau uniunilor de triburi ce se formeazä, presupune cä un astfei de centru ar fi existat, incä din prima jumätate a mileniului I i.Hr, la Reghin20. ín acest centru, Reghin, s-au a§ezat о parte dintre celtii care au pätruns ín Transilvania pe valea Mure§ului. Existä certitudinea cä in aceastä zoná, pe valea superioarä a Mure§ului, sau a§ezat celtii. Nu departe de Reghin, la More§ti (längä Tärgu Mure§), s-au gásit fragmente ceramice §i alte obiecte celtice in locuintele populatiei locale21. Ceramica fragmentarä celticä §i fragmentul unei brätäri de sticlä albastrá au permis cercetátorilor incadrarea lor cronologicá in sec. Ill-ll i.Hr.22. La Band, intr-o necropolá s-au gásit resturile unei spade celtice indoite §i ale unui värf de lance tot celtic23. De asemenea, la Gorne§ti s-au descoperit márgele celtice, un „célt” de fier §.a., datánd din a doua etapá a fierului (Laténe)24. §i la nord-vest de Reghin, descoperirile din anul 1953 de la Galatii Bistritei ne atestä о pätrundere a celtilor pe valea Some§ului25. Celtii, a§adar, sau räspändit in aceastä zoná a Reghinului. Credem cä §i la Reghin celtii s-au stabilit in secolul al ll-lea Í.Hr. A§ezándu-se in centrele ín care locuia о populatie autohtoná, celtii au convietuit impreunä cu aceastä populatie. Nu este deci exclusä ideea cä celtii a§ezändu-se Tn acest centru Reghin, sä fi numit a§ezarea cu un nume celtic. Sub influenta germanä a§ezarea a primit denumirea de Regen (Reghin), derivänd probabil de la numele 16Mezösi Karoly, Bihar vármegye a török uralom megszűnése idejében (Comitatui Bihorpe timpul íncetárii stäpänirii turce§ti), Budapesta, 1943, p.100. 17AI. Graur, Nume de locuri, Editura §tiintificá, Bucure§ti,1972 p.75, § 187. 18 Ibid., p.44, § 83. 19D. Berciu, Lumea celtilor, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1970, p. 118. 20Acad. Constantin Daicoviciu §.a., Din istoria Transilvaniei, ed. a ll-a, Edit. Academiei R.P.R., [Bucure§ti], [1961], p.21. 21*** Istoria Romániei (sub redactia lui C. Daicoviciu §.a.), vol.l, Edit.Acad. R.P.R. [Bucure§ti], 1960, p.235, nóta 1. 22Valeriu Lazár, Vestigii arheologice preistorice §i románé de la More§ti, in ziarul Steaua ro§ie (Tärgu Mure§), din 11 noiembrie 1972. 23Valeriu Lazár, Din istoria stráveche a judetului - BAND, in Steaua ro§ie (Tärgu Mure§), din 26 septembrie 1970. 24Valeriu Lazár, GORNESTI - о nouä culturä arheologicä preistoricä ?, in Steaua rosie (Tärgu Mures), din 23 ianuarie 1972. 25 *** Istoria Romániei, vol.l, p.235.
