Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Arheologie
evidentiat prin fragmente de vase de provizii, din ceramicä cenu§ie asprá (Baltag, Amlacher 1987-1988, 189; Baltag 1979, 135; Popa 2002, 186). Vulcan (com. Ápold, jud. Mure§) a. Au fost identificate о serie de locuinte dintr-o a§ezare ruralä romanä, dispersate pe aproximativ 1,5 km lungime, care se Tn§iruie Tn dreapta drumului, pänä aproape de intrarea Tn satui Vulcan. Din inventarul acestora provin 50 de fragmente ceramice romane provinciale, apartinänd speciilor gälbuie finä, cu angobä ro§ie, cenu§ie asprä, brun - negricioasä, zgrunturoasä: boluri, castroane, amforete, vase de provizii decorate cu §tampile circulare, caneluri, valuri, striuri etc (Baitag, Amlacher 1987-1988, 190; Popa 2002, 218). Plan§a V. b. О a doua a§ezare se aflä pe botul de deal pe care TI urcä drumul Tnainte de a intra Tn sat. Perioada romanä este documentatä printr-o ceramicä de culoare cenu§ie, cea mai mare parte a fragmentelor apartinänd unor vase de provizii decorate cu benzi Tn val, asociate cu striuri orizontale §i verticale (В. Orbán, 164; Tudor 1969, 277; Popa 2002, 118). Plan§a XI. Martinig (jud. Harghita) Zäcämintele de sare de aici au fost valorificate Tn epoca romanä prin exploatäri de suprafatä. Legat de acest aspect, la Märtini§, längä drumul care duce la Rare§, s-а dezvoltat о a§ezare civilä a lucrätorilor de la оспе, descoperindu-se о inscriptie, azi dispärutä, trei fragmente din bronz de la un car roman §i mai multe monede imperiale romane, printre care §i un denar emis de Filip Arabul, Tn anul 248 ( В. Orbán, 164; C. Goos, 92; Daicoviciu 1937-1940, 319; Tudor 1969, 277; Popa 2002, 118; RepArhHr, 135). Cräciunel (com. Ocland, jud. Harghita) La est de sat, Tn locul numit “Campul interior” se aflä о a§ezare din epocä romanä, unde au fost descoperite: ceramicä, monede imperiale din sec. II (una identificatä de la Lucilla Augusta), un altar fragmentar cu inscriptie, täiat ulterior Tn forrná de scaun (CIL, III, 7719), un fragment de altar cu literele IO §i un altar anepigrafic (Popa 2002, 67). A§ezarea ruralä romanä este documentatä de vasele, urnele §i monedele din sec. II, precum §i de altarul votiv cu inscriptie {RepArhHr,166). Porumbenii Mici (com. Mugeni, jud. Harghita) Säpäturile arheologice de la Porumbenii Mici, värful “Galath”, situat Tn valea Tärnavei Mari, deasupra localitätii, s-au desfä§urat Tn anii 1938,1954, 1956-1958. Värful platoului, pornind de la cota 764, a fost sectionat pe directia NS, täind valul §i §antul din mijlocul a§ezärii cu un §ant lung de 155 m §i lat de 2 m. Tntre metrii 90 §i 93, la о adäncime de 0,50 m, a fost descoperit un complex de locuire “cu о suprafatä fäcutä din pietre de räu §i mult chirpici”. Längä о piaträ а fost gäsitä о monedä din bronz, mare, de la Tnpäratul Commodus. Spre est de locul unde a fost gäsitä moneda, a fost deschisä о suprafatä de 5x5m, Tn care au fost descoperite, printre fragmente de culoare cenu§ie fäcute la roatä §i fragmente de culoare ro§ie, de caracter roman provincial. S-au mai gäsit douä cutite din fier §i cäteva präsnele de lut, precum §i о zäbalä din fier, fäcutä din douä verigi laterale. Materialul de facturä romanä a fost descoperit Tn spatele valului, acesta oferind un adäpost, unde locuitorii §i-au construit locuinte, §antul fiind atunci, probabil, deja umplut. Aceastä fazä de locuire poate fi Tncadratä Tn sec. Ill {В. Orbán, 28; Goos, 75; Székely 1962, 25-31; Horedt 1962, 632; RepArhHr,163; Popa 2002, 149). Atid (jud. Harghita) 97
