Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

platformé de chirpici poate fi interpretata ca reminiscentele unei locuinte. Complexui aferent locuintei insä este täiat de un mormänt a cärui parte superioarä coincide ca amplasament cu о parte din suprafata de chirpici. Locuinta a fost una de suprafatä, probabil avea un plan patrulater, scheletul elevatiei din bärne de lemn, о Tmpletiturä de nuiele Tntre ace§tia §i chirpiciul folosind la izolarea termicä §i consolidarea structurii casei.1 Suprafata locuintei nu poate fi apreciatä cu exactitate.

Aceast mormänt, ulterior cronologic complexelor descrise pänä acum, а afectat suprafata locuintei, in a§a fei incät, din ceilalti pereti au rämas resturi sporadice de chirpici, imprä§tiate de jur imprejurul scheletului, dar nu in cantitäti considerabile. Un argument suplimentar care vine sä sustinä aceastä ipotezä este lipsa inventarului din preajma scheletului, exceptie fäcänd cäteva fragmente ceramice (dacice §i romane) §i orientarea lui pe directia vest-est, motive care pot sä indice cu un anumit grad de certitudine о datare mai tärzie, spre sfär§itul mileniului intäi al erei noastre §i inceputul célúi urmätor. Ipoteza cá resturile de chirpici provin de la un perete därämat, e sustinutá de aparitia unor fragmente cu ürme de paie impregnate in ele. Materialele ceramice recuperate din aria cu chirpici sunt preponderent de facturä romaná. ín preajma scheletului urnán, ceramica caracterizeazä cronologic atát epoca romaná, cát §i un orizont de secolele IV - VI §i unul mai tärziu, databil in jurul secolelor XIII - XIV. ín ceea ce prive§te mormantul, groapa acestuia nu s-а conturat cu precizie. Individui, a§ezat in decubitus dorsal, cu mäinile pe längä corp §i palmele subduse partial oaselor bazinului, avea о inältime de cca 1,65m, capul culcat spre stänga §i zdrobit datoritä presiunii solului. Au fost recuperate aproape toate oasele scheletului, mai putin cäteva vertebre, rotula piciorului stäng §i laba piciorului stäng (inafara unui metatarsian, situat la cätiva centimetri de originea anatomicä). Cum s-а mai precizat, individui nu beneficia de inventar, iar ceramica din apropierea sa, imposibil de reconstituit in vase inregi, face parte din alt context arheologic. Analizele preliminare aratä cä este vorba despre о femeie, cu värsta cuprinsá intre 25-30 ani (vezi articolul urmätor). Nu excludem ipoteza ca acest cadavru sä nu fi beneficiat intr-adevär de groapä sepulcralä, respectiv sä fie vorba de a§ezarea defunctei direct pe sol, eventual infä§uratä intr-un giulgiu sau piele de animal.1 2 Cu toate acestea, in lipsa unei cercetári mai ample a sitului, nu ne putem pronunta prematur in aceastä directie.

ín suprafata cercetatä au fost descoperite cäteva tipuri ceramice.

Ceramica dacicä (Plan§ele II - IV) este reprezentatá prin cele douá categorii de vase §i anume cele lucrate cu mäna, respectiv cele lucrate la roatä. Primele amintite dominä ca numár, iar formele preponderente sunt „vaseleborcan” (de diferite dimensiuni), ce§tile §i „vasele-sac”. Pasta este fie grosierá, fie semifiná, folosind ca degresant pietricele §i nisip, culoarea fiind brun - cärämizie sau gri. Decorul constä in bräuri alveolare sau bräzdate, valuri, incizii, butoni.

Ceramica finä, lucrata la roatä, e exemplificatä prin fructiere §i chiupuri, cu pasta de culoare gri, suprafata exterioarä lustruitä, avänd ca degresant nisip.

Ceramica romaná (Plan§a V) descoperitä face parte din ceramica uzualä produsä in atelierele ceramice de la Criste§ti. Atät in complexe, cät §i in stratui de culturä, au fost gäsite fragmente de farfurii, strächini, boluri, pahare, cupe,

1 Dumitru Popa, op. cit., p. 141

2 Emil Moldovan, Un ritual funerar insolit practicat in trecut de populatiile din spatiul romänesc, Tn Omagiu profesorului loan Andritoiu cu prilejul implinirii a 65 de ani, Studii §i cercetäri arheologice, Alba lulia 2005, p. 185-200.

70