Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Patrimoniu
XlX-lea §i pacea austro-turcá de la Karlowitz, din 26 ianuarie 1699, consfiintesc instaurare stäpänirii habsburgice asupra principatului1. Curtea de la Viena a ínteles cä о cucerire devine mai trainicä dacä spiritele catolice i§i oferá torta moralá ín opera de consolidare a stäpänirii impäräte§ti ín aceastä nouä zonä de interese, dänd aparenta unei consacräri de origine mai inaltä decät cucerirea militarä, anume de sorginte divinä. Printr-o misiune de convertire cu ajutorul privilegiilor, imperialii au cäutat prozeliti. Tn acest context putem include imigrarea comunitätilor de bulgari in Transilvania la inceputul secolului al XVIII-lea. La Déva, ace§tia au tost colonizati in primävara anului 1712, impreunä cu cälugärii lor franciscani, fiind sprijiniti de generálul Stephan Steinwille. Tn 1714, au obtinut drept de ridicare a actualei mänästiri, care a fost finalizatä la 1731. S-а lucrat ín paralel §i la inältarea claustrului (1721-1735), pe douä nivele, la räsärit de bisericá. Tn apropiere, ar fi fost amenajatä о §coalä. Sacristia, cu oratoriul au fost finalizate in 1763, ansamblul este considerat a fi gata ín timpul superiorului Bonaventura Lenici(1762-1766). Datoritä inundatiilor §i infiltratiilor de apä in fundatii §i zidárie, a fost reparatá radical. Un donator important a fost §i loan Haller, guvernator al Transilvaniei, cel care a refäcut §i Magna Curia1 2. Reparatiile s-au executat intre 1984-1987, iarin 1991 s-а revenit la vechiul claustru. Hramul adoptat este acéla al Sf. Fecioare, atestat §i de prezenta intr-o ni§ä amenajatä in peretele estic al statuii Madonei cu pruncul, in volume continui, apropiatä de tipurile figurative “populare”. Biserica este un edificiu uninavat, cu sanctuar decro§at, incheiat intr-o absidä pentagonalä §i cu turn clopotnitä pe cinci nivele a§ezat pe fatada principalä. Altarul este boltit cu о semicalotä cu cinci penetratii, iar nava are о boltä semicilindricä cu penetratii care se sprijinä pe cäte trei perechi de pila§trii. Ornamentele sculptate in piaträ §i lemn sunt de facturä barocä §i rococo (altarul principal, Immaculata Conceptio, statuile Apostolilor Petru §i Pavel §i amvonul)3. Altarul principal, apartine rococo-ului transilvänean cu о arhitecturä complexä, dar statuile policrome au fost elaborate potrivit modelelor baroce. Mobilierul se compune dintr-o amplä mensä, de pe care se inaltä tabernacolul, cu partea superioarä incoronatä de un fronton curbat §i canaturile articulate in flancuri de console agrementate de motivul “grätarului metalic”, iar partea centralä inzestratä cu о deschidere decoratä cu roccaille-uri §i motivul scoicii alexandrine. Figura Imaculatei esete ingenunchiatä pe un “soclu” compus din nori schematici decorativi, decorati cu capete de heruvimi §i sustinut de un inger.Aläturi de grupul sculptural al Sf.Treimi apar §i statuile Apostolilor Petru §i Pavel, animate de fervoare religioasä4. Structura amvonului de facturä rococo este alipitä de peretele navei bisericii. Piciorul amvonului este decorat cu altoreliefuri. Panourile decorative integrate amvonului reprezintä scene biblice de culoare ro§u-cärämiziu, profilate pe fond alb, punctate din loc in loc de argintiu §i auriu. Panourile sunt märginite de chenare aurii, in coituri avänd stucaturi cu motiv vegetal, integrate intr-un chenar mai amplu decorat cu volute §i vrejuri. Pe panouri sunt reprezentate urmätoarele scene:”Na§terea lui lisus” §i “Tnvierea lui lisus”. Tn interior, un alt panou decorativ, pe care este prezentat “Botezul Domnului”. Pe cupola 1 §tefan Pascu, Din istoria Transilvaniei, I, Bucürejti, 1960, p.145, 152-154. 2 Dicfionarul Mänästirilor din Transilvania,Banat, Сгцапа, §i Maramure$, p. 128 3 Ibidem, p. 129 4 Nicolae Sabäu, Metamorfoze ale barocului transilvan, voll, Cluj-Napoca, 2002, p.168-169 428
