Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Patrimoniu

apare pe Cazania lui Varlaam (la§i, 1643): “Pavel Logofät Dumbräveanu” §i unul care apare pe un Catavasier (Blaj, 1824): “Petru Botianu”. Dacä Petru Botianu este un personaj mai cunoscut §i mai apropiat zilelor noastre datoritä memoriilor sale care au fost publicate de cätre urma§ii säi, nu acela§i lucru TI putem spune despre Pavel Dumbräveanu, despre care se §tiu putine lucruri, cunoscute sunt doar о parte a icoanelor realizate de el §i cäteva picturi din interioare de biserici, care se mai pästreazä Tn bisericile de pe valea superioarä a Mure§ului, dar §i pe cursul mijlociu al räului1.

Acestea sunt doar cäteva momente din viata localnicilor din satele ce formeazä comuna Vätava, surprinse pe filele cätorva cärti vechi, multe altele rämänänd necunoscute din lipsa de informatii.

d) Fenomene meteorologice:

insemnärile de pe filele cärtilor vechi nu se referä doar la circulatia cärtii vechi, pretul de achizitie al acesteia sau Ia aspecte din istoria comunitätilor locale, prezentate anterior, cäteva dintre Tnsemnäri se referä §i la fenomene meteorologice. Acest tip de Tnsemnäri sunt destul de numeroase, oamenii notänd tot ceea ce li se pärea important, pe baza acestor Tnsemnäri putänd fi stabilite perioadele secetoase sau cele Tn care recoltele au fost foarte bune, sau tot ее a Tnsemnat fenomene ie§ite din obi§nuinta vietii cotidiene.

Multe dintre aceste Tnsemnäri nu sunt datate, cel mai bun exemplu fiind cel al Tnsemnärilor de pe Cazania lui Varlaam (la§i, 1643): “ín ziua de Cräciun a fost cald totasemenea au fost 12 zile nu au inghetat deloc” sau “In ziua de 19 ianuarie au fost cald ca primävara”.

Dintre Tnsemnärile datate, majoritatea provin din secolul al XlX-lea §i din secolul al XX-lea. “In ziua de botez 1836 au fost inorat §i nu au inghetat deloc” este о Tnsemnare ce apare pe forzatul Cazaniei lui Varlaam, este un fapt mai rar Tntälnit ceea ce explicä Tnsemnarea respectivä. Temperaturile ridicate pentru perioada de Tnceput a anului sunt mai rare. Pe coperta 1 a unui Triód (Blaj, 1813) se gäse§te urmätoarea Tnsemnare: “In anu lu 1865, 15 ianuarie stilu nou et 3 ianuarie stiluvechiu adecä dumineca sara cu 1A orä s-au arätatu curcubeulu ca in mijloculu verii, fiindu pänä atuncia erna bona §i färä frigu таге insä din ora acea totu au ploatu mereu pänä pe 3 februarie stilu nou, atunci s-au oprit”. Tnsemnarea reprodusä scoate din nou Tn evidentä temperaturi ridicate la Tnceput de an §i un fenomen mai obi§nuit pentru lunile de varä, curcubeul. Tn aceastä Tnsemnare deosebit de importantä este §i utilizarea ambelor calendare, atät cel iulian cät §i cél gregorián.

§i Tnsemnärile scrise Tn secolul al XX-lea se referä tot la acest tip de evenimente, pe un Penticostar (Bucure§ti, 1768) se aflä aceastä Tnsemnare: “In dumineca §epte dupä pa§ti in anul 1922 au plouat foarte frumos cäci n-au fost plouat de cinci säptämäni deloc”. Altä Tnsemnare din Cazania lui Varlaam ne spune cä: “In ziua de sfäntul Petru 1942 au fost cucuruzu la camp numai de о palmä”. Perioadele la care se referä cele douä Tnsemnäri, din punct de vedere calendaristic, sunt apropiate §i se referä aproximativ la acela§i lucru, la perioade secetoase care sunt foarte temute Tn lumea satelor romäne§ti.

Cartea romäneascä veche este cu precädere religioasä, Tn maré parte destinatä cultului, dar au existat §i cärti care aveau menirea de a pregäti viitori

1 loana Cristache-Panait, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba luliei. Märturii de continuitate §i creatie romäneascä, Alba lulia, 1986, p.240;

421