Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Patrimoniu

religioasä a comunitätii care detinea aceste cärti, ci §i la aspecte de istorie, evenimente culturale, realitäti economice, fenomene meteorologice sau alte aspecte ale vietii oamenilor, de multe ori formeazä micile cronici de familie sau ale comunitätii.

Tnsemnärile au fost scrise de cätre preoti, Tnvätätori sau de oamenii care §tiau sä scrie §i sä citeascä, care au cumpärat aceste cärti §i le-au donat bisericilor sau mänästirilor, notänd adevärate acte de donatie pe filele respectivelor cärti. Ele se regäsesc aproape Tn toate cärtile vechi, fiind scrise atät cu litere chirilice (pänä la mijlocul secolului al XlX-lea in general) cät §i cu litere latiné (incepänd din a doua jumätate a secolului al XlX-lea).

Multe dintre aceste cärti au ajuns in marile biblioteci din Romania, cum sunt Biblioteca Nationale a Romäniei, Biblioteca Academiei, cea ale Muzeului Brukenthal din Sibiu, Biblioteca Bathyaneum din Alba lulia sau Biblioteca Teleki- Bolyai din Tärgu Mure§, multe din cärtile detinute de aceste biblioteci fiind unicate, insemnärile fiind astfei de о valoare §i mai mare. Pe längä aceste fonduri existä §i cele ale bisericii, cum este cazul fondurilor de carte veche de la Sibiu, la Mitropolia Ardealului sau cel de la Alba lulia, Tn cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxé. Toate aceste fonduri sunt mai mult sau mai putin cunoscute §i cercetate, insä, pe längä aceste fonduri, mai existä §i cele pästrate Tn micile parohii din localitätile rurale din Románia, un astfei de caz fiind cel Tntälnit Tn comuna Vätava din judetul Mure§.

Tmpreunä, cele trei parohii ortodoxé din satele Vätava, Räpa de Jos §i Dumbrava, detin un numär de 26 de cärti vechi tipärite §i un manuscris. §i Tn cazul acestor cärti vechi Tnsemnärile nu lipsesc, eie existänd chiar Tntr-un numär relativ mare, aproape Tn fiecare carte, §i ne vorbesc despre: pretul de achizitie al cärtii romäne§ti vechi, circulatia cärtii romäne§ti vechi, istoria comunitätii locale §i fenomene meteorologice.

a) Pretul de achizitie al cärtii vechi:

Chiar daeä multe articole §i lucräri de specialitate au tratat subiectul Tnsemnärilor de pe cärtile vechi romäne§ti, destul de putine sunt cele care au aprofundat aceastä problemä a pretului cärtii vechi. Cät costa о carte veche? Cine T§i permitea sä cumpere cärtile? Acestea sunt doar douä Tntrebäri ale cäror räspunsuri pot fi gäsite Tn Tnsemnäri. Trebuie luate Tn seamä, Tn acest sens, §i realitätile economice §i mijloacele tehnice de care dispuneau cei care au tipärit cärtile1.

Pentru a discuta pretul de achizitie al cärtii vechi prezente Tn comuna Vätava ne vom raporta la cea mai veche dintre acestea, Cartea romäneascä de invätäturä (la§i, 1643) pe care s-au cheltuit treizeci de florini Tn anul 1720, cum afläm dintr-o Tnsemnare de pe filele acesteia: “...am cumpärat noi aceastä Sfäntä Ivanghelie drept treizeci de florinti". О altä Tnsemnare din acest exemplar mentioneazä cartea ca “...fiind a lor mo§ie”, referindu-se la valoarea mare a acestei cärti pentru locuitorii satului Dumbrava1 2. Prima Tnsemnare dateazä din prima jumätate a secolului al XVIII-lea, la aproape 80 de ani de la aparitia cärtii. Concluzia poate fi aceea cä moneda, florinul, s-а depreciat Tn cei 80 de ani de la aparitia cärtii, s-au aceasta a devenit foarte apreciatä §i scumpä chiar Tnainte de a Tmplini un veac de existentä. Tn sustinerea acestei idei din urmä vin §i

1 Dimitrie Poptäma§, Philobiblon mure§ean, Tärgu-Mure§, 2004, p. 65;

2 Elena Mihu, Cartea veche romäneascä in judetul Mure§ provenitä din centrele tipografice ale vremii, Tn Indrumätor bisericesc, mislonar §ipatristic, XI, Alba lulia, 1987, p. 82;

416