Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Patrimoniu
Mesteacän, cercetatä de cätre profesorul Nicolae Edroiu1. Sunt prezentate, apoi, imaginile bisericilor din Curechiu, Cri§cior, Ribita §i Mihäileni, localitäti Tn care sau desfä§urat principalele actiuni ale täranilor din Zarand. Un loc central TI ocupä textul Ultimatumului lui Horea Tnaintat nobilimii refugiate Tn cetatea Devei, Tnsotit de о traducere Tn limba romána1 2. Sunt expuse de asemenea textele reproducänd porunca lui Cri§an pentru reTnceperea räscoalei, dupä expirarea armistitiului Tncheiat la Valea Bradului cu medicul loan Molnar-Piuariu §i scrisorii locuitorilor din satui Vaca pentru a fi Tnaintatä guvernului. ín partea finalä sunt expuse scenele prinderii lui Horea §i Clo§ca, Tntemnitarea lor la Álba lulia §i a supliciului din 28 februarie 1785. Panoul Vili se Tntituleazá “Memoria räscoalei lui Horea Tn con§tiinta posteritátii”. ín primul ránd sunt expuse fotografiile lui Avram láncú, Nicolae Bälcescu, Nicolae Densu§ianu §i regelui Ferdinand I. Avram láncú invoca fapta lui Horea ca solutie la problema täräneascä, marcánd saltui de la gändirea politicä reformistä la ideea de revolutie, exprimänd celebra frazä: "Nu cu argumente filozofice §i umanitare se pot convinge tiranii, ci doar cu lancea lui Horea”3. La rändul säu, Nicolae Bälcescu considera räscoala lui Horea о importantä actiune pentru emanciparea romänilor, spunänd: “Horia luä securea Tn mänä...§i scrise cu dänsa drepturile natiei románé §i programa politicä §i socialä a revolutiilor ei viitoare”4. La Tmplinirea а 100 de ani de la marele eveniment, Nicolae Densu§ianu a publicat una dintre cele mai valoroase monografii ale räscoalei5. ín anul 1924, cu prilejul aniversärii centenarului na§terii lui Avram lancu, regele Ferdinand I fäcea referire, Tn cuväntul säu rostit la Tebea, la numele lui Horea, spunänd: “Cu Tnaltä Tnsufletire am venit Tmpreunä cu familia mea spre a ne Tnchina Tmprejurul legendarului gorun al lui Horea, la mormäntul lui Avram lancu, marele luptätor pentru drepturile nationale”6. ín continuare au fost expuse fotografiile troitelor ridicate la Mesteacän, Curechiu, Cri§cior, Ribita §i Mihäileni, la Tmplinirea a 150 de ani de la räscoalä, Tnsotite de textui Tnscris pe eie. Alte imagini prezintä aniversarea modestä a bicentenarului räscoalei din anul 1984. Pe cele trei podiumuri sunt etalate ustensile §i unelte me§te§ugäre§ti §i de uz casnic. Noua expozitie memorialä din cadrul Casei Cri§an, a valorificat Tntr-un mod superior patrimoniul cultural existent §i corespunde atät exigentelor speciali§tilor cät §i ale publicului vizitator. Casa memorialä “Vlaicu Bárna”. Pärintii poetului §i scriitorului Vlaicu Bárna au fost printre putinii locuitori mai Tnstäriti ai satului Cri§an. Märturie este §i casa construitá la Tnceputul secolului al XX-lea de cätre tatái scriitorului loan Bárna. La 1910,ea fäcea parte dintre cele douä case construite din piaträ §i acoperite cu tiglä7. Casa este situatä Tntr-un peisaj mirific, ре о colinä situatä la mai putin de 50 m de Párául Bänesc. ín aceastä casä a väzut lumina zilei §i а 1 Adunarea täräneascä de la Mesteacän-Brad (31 octombrie 1784), Tn Räscoala lui Horea (1784). Studii §i interpretäri istorice, Cluj-Napoca, 1984, p. 124-140. 2 Dupä originalul pästrat la Directia judeteanä Hunedoara a Arhivelor Nationale, Fond Societatea de istorie §i arheologie a comitatului Hunedoara. Textul Tn limba romána s-а transeris dupä David Prodan, Ultimátumul täranilor adresat nobilimii in Räscoala lui Horea, Tn Räscoala lui Horea (1784). Studii §i interpretäri istorice, Cluj-Napoca, 1984, p. 141-154. 1 Silviu Dragomir, Avram lancu, Bucure§ti, 1968, p. 36. 4 David Prodan, Supllex Libellus Valachorum,...p. 271. 5 Nicolae Densufianu, Revolutiunea lui Horia in Transilvania §i Ungaria, 1784-1785. Scrisä pe baza documentelor oficiale, Bucure§ti, 1884. 6 Transilvania, an. 55, nr. 9-10, august-septembrie 1924, p. 299. 7 Recensämäntul din 1910. Transilvania, 1999, p. 356-359. 400
