Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Patrimoniu

deschise, care pe parcurs au fost Tnzidite, läsänd loc la trei ferestre, iar peretii dinspre interior au fost desfiintati, märind astfel suprafata Tncäperilor. La etaj coridorul are §ase deschideri arcuite ce se sprijinä pe stälpi masivi din cärämidä (pl. IX. 2) intre anii 1824-1838, ca о penultimä etapä, sunt ridicate cele douá aripi laterale care datoritä configuratiei terenului au lungimi diferite. Pe latura dinspre curte aripa dreaptä are о lungime de 14,63 m, iar aripa stängä de 25,70 m. Ambele aripi formeazä о Tn§iruire de Tncäperi, unele avänd comunicäri íntre ele, cele de la parter avänd §i inträri din curte, iar cele de la etaj comunicánd cu coridorul (galéria) realizat din lemn, ín consola. Studiind mai atent releveul cládirii constatäm cá cele douá aripi, la rändul lor, prezintá diferente de structura §i forrná, ceea ce ne Tndeamnä sá presupunem cá §i ele au fost realizate ín etape diferite, dar apropriate. Aripa dreaptä, dinspre nord, pe langá parter §i etaj se remarcá prin existenta subsolului, format din douá spatii, a cárui acces a fost amenajat ín coltul de nord-est a corpului central. Parterul cuprinde trei spatii acoperite cu bolti „ a vela”, ultimul adápostind scara secundará de acces la etaj. Aceea§i compozitie о are §i etajul. Structural aceastá aripá are pereti portanti masivi din cärämidä, ín grosimi de 95 §i 86 cm. Aici remarcäm coridorul exterior (galéria) realizat din lemn (pl. X. 1), ce are continuitate pe celelalte laturi. Fatada exterioarä, aflatá spre accesul la terenul sportiv al Liceului „Bolyai”, preia elementele decorative ale corpului central, cu deosebirea cá ferestrele de la parter sunt mai scunde, datoritä pántéi terenului ce märgine§te clädirea (Pl. X. 2). In afará de faptul cá este mai lungá §i nu are subsol, aripa stängä are aceea§i structurä functional, cu camere ín§iruite §i coridorul de lemn spre curte, (pl. XI. 1,2). Aici, remarcäm grosimea mai redusä a peretilor, avänd cäte 62 cm, 67 cm §i 82 cm, zidul exterior, spre imobilul de la nr. 7, avänd о liniaturä interioarä alocuri fräntä, fie pentru a conferi incäperilor о forrná dreptunghiularä, fie datoritä unor interventii ulterioare pentru extinderea suprafetei incäperilor. Remarcäm la aceastä aripä existenta tavanelor, atät la parter cät §i la etaj. Latura posterioarä, realizatä intre anii 1842-1843, se remarcä prin dimensunile sale, avänd о lungime de 26,64 m §i о lätime de 9,10 m, precum §i forma ordonatä a incäperilor, cu exceptia céléi din coltul de nord-est datoritä unghiului obtuz format de limita proprietätilor. §i aceastä aripä, spre curte este dispusä pe trei nivele, ea fiind realizatä cu scop bine determinat, pentru obtinerea unor spatii functionale: la subsol incäperile inchisorii, acoperite cu bolti semicilindrice, , dispuse cäte douá pe cele douá párti ale coridorului central; la parter birouri, la rändul lor acoperite cu bolti semicilindrice cu penetratii, dar §i „a vella”; iar la etaj trei incäperi tävänuite, in§iruite, la mijloc fiind situatä sala mare de adunäri in märime de 13,84 m x 7,50 m. §i aceastä ultimä aripä, cu care se inchide curtea interioarä, preia formele aripilor laterale (pl. XII. 1), pe cänd partea posterioarä (pl. XII. 2), situatä spre terenul sportiv, are numai ferestrele etajului, intrucät о bunä parte din inältimea parterului fiind incastratä in pämänt, depä§ind limita pardoselii acestuia. 367

Next

/
Thumbnails
Contents