Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
grupul lui Todea mai fäceau parte §i alti preoti greco-catolici cum sunt: Rotaru, Dumitra§, lustin §i Brudel Leon Cräciun. Acest grup, “bine organizat §i sustinut” Tn opinia informatorului, actiona pe mai multe planuri. Pe de о parte “unul misticoreligios §i altul propagandistic”, prin care se urmärea unificarea bisericilor, dar “prin trecerea celorlalte culte cre§tine la catolicism”. Un alt plan TI reprezenta cel “politic nationalist”.1 Activitatea clerului greco-catolic se derula “prin slujbe religioase zilnice, coruri religioase” §i prin conferinte care de multe ori abordau problematica politicä. Tn plus, informátorul constata §i о activitate de la om la от, “dupä un program bine studiat”, §i foarte sustinutá.1 2 3 Tn cadrul grupului de clerici, rolul predominant l-а jucat episcopul Todea, calificat drept un element foarte därz §i extrem de activ. Era remarcat, de asemenea, cä “prin conceptia politicä si ca originä socialä (de la Blaj) [episcopul Todea - n.n.jeste un manist fanatic”. Remarca informatorului este una foarte interesantä. El pune Tntre paranteze Blajul atunci cänd prezintä simpatiile politice ale episcopului. A fi din Blaj, sau un produs al acestui centru al romanismului ardelean, reprezenta un criteriu pentru stabilirea apartenentei politice. Informátorul recurge la acest artificiu ín redactarea notei, pentru a Tntäri argumentatia Tn ceea ce prive§te afinitátile episcopului pentru ideológia PNT. Fára Tndoialä el nu gre§e§te, dar Tn acela§i timp pune Tn evidentá о realitate incontestabilá: Blajul a fost о pepinierä pentru crearea elitelor nationale §i national-täräniste §i de asemenea un important punct de sprijin pentru luliu Maniu §i partidul säu. Simpatiile maniste ale episcopului se regásesc §i Tn strategia gänditä de el pentru revenirea Tn legalitate a cultului greco-catolic. Se urmärea, Tntr-o primá etapä, prábu§irea regimului care a desfiintat cultul prin dizolvarea lui fortatá Tn ortodoxie. Etapa urmätoare, giratä din punct de vedere politic de PNT, avea sä aducä Tn plan religiös nu numai la refacerea nedreptátii de la 1948, ci §i la unirea Tntregii bisericii romäne§ti cu biserica Roméi. Aceastä Strategie se bucura de sustinerea altor trei clerici romano-catolici, aflati se pare sub influenta cälugärului iezuit Rafael Haag.4 Sursa “lonescu Mircea” completeazá informatiile din februarie Tntr-o notá informativä care se dorea о sintezä a activitätii episcopului Tn perioada 17 octombrie 1959 - aprilie 1960. El remarca autoritatea de care se bucura Todea Tn rändul detinutilor, indiferent dacä sunt credincio§i sau nu, autoritate pe care а dobändit-o prin “Tnalta sa tinutä moralä, prin felului säu de a se comporta §i prin eruditia sa”.5 Alexandru Todea nu s-а sträduit “sä facä prozeliti printre necredincio§i”, dar nici nu face vreo diferentä Tntre detinuti, ständ de vorbä “cu cine vine sä-l roage, nu cheamä pe nimeni §i nu se duce la nimeni”.6 Tn ceea ce-i prive§te pe detinutii preoti, este atent la disciplina acestora. Sursa remarca, de asemenea, “activitatea neväzutä dar salutarä” a preotilor Rotaru Mihai §i Dumitra§ Gheorghe, de a “ridica §i mentine nivelul oamenilor mai slabi §i care nu mai au sperantä decät Tn Dumnezeu”.7 11bidem. 2lbidem. 3lbidem. Albidem. 5lbidem, fila 38. 6lbidem, fila 39. 7Ibidem, fila 40. 351
