Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Dosarul individual al episcopului Todea a fost deschis la propunerea It. maj. Costea Victor, ín 10 noiembrie 1961.1 De remarcat cä §eful Biroului “K” al penitenciarului din Dej, cpt. Lomperea Vasile, nu a fost de acord cu deschiderea lui, consideränd mäsura inutilä ín conditiile ín care episcopul era condamnat la muncä silnicä pe viatá.1 2 Cu toate acestea, ea a avut acordul §efului Directiei Regionale Cluj M.A.I., Biroul “К”, colonelul Corin Aurel.3 Materialele compromitätoare adunate cu särg de It. maj. Costea, au fost obtinute prin intermediul unei destul de vaste retele informative. Nu mai pufin de opt “surse informative” au fost intrebuintate in acest caz.4 Densitatea mare a retelei de informatori denotä pe de о parte dorinta It. maj. Costea de a argumenta cat mai temeinic in fata superiorilor necesitatea prelucrárii in dosar a activitätii lui Todea. Cu alte cuvinte intre zidurile inchisorilor comuniste opozitia continuä sä reprezinte un pericol de primä mänä, potentialul ei de a sabota interesele poporului muncitor §i educat de partidul comunist fiind probat prin varii surse. Pe de altä parte, posibilitatea de manevrä a lucrätorului operativ in materie de prelucrare a datelor dintr-un mediu vizát, in cazul nostru cercul de detinuti din jurul episcopului Todea, era extrem de facil de realizat. Peneträrile informative pot fi realizate färä prea mari opreli§ti, date fiind oportunitätile pe care le furniza detentia in acele timpuri. Apoi, supravegherea detinutului nu numai cä se derula intr-un spatiu controlat, ale cärui limite puteau fi lärgite sau mic§orate in functie de aprecierea ofiterului de caz, dar se realizeazä in flux continuu, prin rotatia permanentä in mediul de interes a surselor informative. Mäsura deschiderii dosarului personal in cazul lui Todea a fost determinatä §i de activitatea lui din celelalte penitenciare unde a fost intemnitat. ín 14 ianuarie 1958, Directia Securitätii din Bucure§ti transmitea Directiei M.A.I. Pite§ti о notä prin care informa cä detinutii Todea Alexandru §i Lelutiu Aurel5, transferati de la penitenciarul de la Jilava in cel de la Pite§ti in data de 18 decembrie 1957, “tin predici in camerele de detentie cäutind sä ridice moralul detinutilor”.6 Materialul transmis de §eful problemei “D”, cäpitanul §tefänescu, a determinat luarea unor mäsuri in consecintä din partea conducerii penitenciarului din Pite§ti, care a decis incarcerarea celor doi in aceea§i camerä cu ceilalti “fo§ti greco-catolici intrucit pot avea influentä in rindul detinutilor”.7 Influenta Ia care se face referire in rezolutia conducerii penitenciarului din Pite§ti este una cät se poate de realä. Clerul greco-catolic probase deja aptitudini in acest sens in penitenciarul de la Jilava. Nota informativä intocmitä in 21 decembrie 1957 de cätre detinutul Marinescu Anghel reprezintä doar una din märturiile privind continuitatea activitätii greco-catolice chiar §i intre zidurile 11bidem. Propunerea de deschidere a dosarului individual a fost redactatä la 1 octombrie 1961. Ea a fost aprobatä la 21 octombrie, fiind inregistratä in evidente cu data de 10 noiembrie. 2lbidem. Dezacordul cpt. Lomperea este semnalat in rezolutia pe baza materialului intocmit de It. maj. Costea Victor. 3Ibidem, fila 1. 4“Sursa informativä” reprezintä persoana care furnizeazä anumite informatii in timpul intälnirilor din camera de anchetä a penitenciarului. De§i potentialul säu informativ este ridicat, ea nu a dobändit incä statutul de agent, acesta din urmä furnizänd informatii cu regularitate §i fiind instruit in prealabil pentru obtinerea lor. in majoritatea cazurilor “sursele informative” au fost pänä la urmä recrutatein rändurile agenturii. 5loan-Marius Bucur, op. cit., p. 256. Preotul Aurel Lelutiu a fost condamnat Tn 14 aprilie 1952 la 25 de ani de muncä silnicä pentru activitatea clandestinä greco-catolicä Tmpreunä cu un lot format din 14 persoane. 6ACNSAS, Fond: Informativ, dosar nr. 3459, vol. 1, fila 42. 7 Ibidem. 349
