Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Argumentele invocate Tn acest sens de régimül de la Bucure§ti au continuat sä fie uzitate §i pentru definitivarea altor chestiuni pe linia cultelor. Procesul Nuntiaturii a räspuns Tn primul ränd exigentelor de politicä externa ale cáréi coordonate au fost stabilite de fratele mai mare de la räsärit, dar Tn plan interior el s-а dovedit util pentru demersui de lichidare a oricärei forme de dependentä a cultului catolic fatä de Sfäntul Scaun §i, mai ales, pentru lichidarea structurilor clandestine greco-catolice care activau Tn Románia dupä dizolvarea Bisericii Unite cu sprijinul sustinut al nuntilor papali. Ca atare, nu surprind deloc acuzatiile de spionaj puse §i pe seama celor care continuau sä oficieze slujbe religioase la domiciliu, uneori färä participarea altor persoane Tn afara celor care fäceau parte din familie sau doar cu participarea restränsä a acélóra care au cäutat sä conserve clandestin existenta Bisericii interzise de régim. Cu toate acestea, datoritä subsidiior primite de structurile clandestine greco-catolice din partea Sfäntului Scaun prin intermediul Nuntiaturii de la Bucure§ti §i datoritä faptului cä aceste structuri au furnizat informatii despre situatia din catacombe a cultului greco-catolic, stärile de spirit ale populatiei din fostele parohii grecocatolice, tratamentul la care au fost supu§i preotii rezistenti la unificare §i comportamentul de ansamblu al autoritätilor fatä de cei care pästrau vechea credintä, spionajul nu putea fi exclus ca ipotezá de lucru pentru politia politicä, cu atät mai mult cu cät procesele de acest gén erau agreate pentru justificarea demersului represiv.1 Analiza pieselor dosarului Tnaintat Tribunalului Militär din Cluj de cátre Directia Generáld a Securitátii din Mure§ reliefeazä о anume neconcordantá Tntre aceste douá institutii. ín debutul cercetárilor efectuate asupra inculpatilor s-au fácut referiri frecvente la activitäti ce tin de transferul informatiilor cu rise pentru siguranta nationalä cátre state ce manifestau atitudini potrivnice regimului democratiei populare din Románia. Ulterior, pe másura avansului anchetei se aminte§te de propaganda de defáimare a regimului de la Bucure§ti, defäimare realizatä prin difuzarea unor zvonuri alarmiste Tn rándurile populatiei §i prin intermediul materialelor de propagandä gásite la unii dintre preotii rezistenti cu ocazia perchezitiilor efectuate la domiciliul lor.1 2 Procesul a retinut doar aceastá din urmá activitate, acuzatia fiind aceea de “instigare publicä contra unificärii”.3 “Organizatia contrarevolutionarä greco-catolicä” descoperitä §i demascatä de Securitate Tn zona Mure§ului avea ca lider pe pärintele Alexandru Todea, fost protopop al Reghinului, viitorul cardinal, la vremea respectivä episcop clandestin4. Potrivit datelor pe care le-а obtinut Securitatea din Mure§, Tncä Tnaintea unificärii, el “a primit instructiuni §i material de propagandä religiös, cu continut antidemocratic Tn sensul de a se opune Tnfäptuirii acestui act, de a 11bidem. Tn dosarul anchetei Securitátii preotii arestati au fost acuzati de spionaj, Tnsä la proces au fost retinute doar acuzatiile privind instigarea publicä contra unificärii. 2ACNSAS, Arhivele Ministerului Justitiei, Fond: Penal, dosar nr. 2040, vol I, fila 205, 273. 3lbidem. Tn realitate este vorba de simple comentarii vehiculate la aceea vreme pe fondul evolutiei evenimentelor din sistemul bipolar, sperante §i uneori temeri exprimate nu numai de preotii grecocatolici nereveniti, ci de marea majoritate a populatiei, iar circularele gäsite la perchezitiile efectuate de Securitate, scrise la ma§inä §i Tn numär relativ mic, care Tntradevär au circulat sub forma literaturii subversive, acestea reprezintä Tn genere Tndemnuri de pästrare a credintei §i totodatä Tndrumar de viatä duhovniceascä Tn noile conditii. Ele nu servesc scopului de pervertire a con§tiintelor, ci sunt menite sä confere unitate activitätilor pe linie culticä ale clerului §i enoria§ilor greco-catolici care au respins trecerea la ortodoxie. ^Marcel §tirban, Codruta Maria §tirban Din istoria Bisericii Romane Unite, Ed. Muzeului Sätmärean, Satu Mare, 2000, p. 287. 347
