Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

momentul Tn care Grupul Etnic German a devenit un organism de drept cu personalitate juridicä, conducätorii sa§i din Rupea, de pildä, erau convin§i cä pot determina statui román sä creeze finante publice cu caracter pur german, sä permitä о justitie säseascä sau, cel putin, sä numeascä la fiecare judecätorie magistrati sa§i, sä permitä organizarea unei armate säse§ti. De asemenea, au Tncurajat tendintele germane de expansiune prin transformarea Transilvaniei Tntrun stat tampon prin transplantarea suprapopulatiei germane din Reich Tn aceastä provincie romäneascä §i prin deportarea romänilor Tn Transnistria.1 Chiar §i Tn anul 1944, cänd se prefigura cu certitudine dezastrul celui de al lll-lea Reich, prin organizatiile Heimat Schutz (Apärarea patriei) se fäceau pregätiri intense pentru Tnlocuirea administratiei romäne§ti din Transilvania cu elemente säse§ti, cu intentia de a se deciara autonómia Ardealului sub administrate germáné. ín acest sens, de exemplu, notarul pensioner Lang Mihail, din comuna Axente Sever, tinea cursuri administrative cu tineretul säsesc pentru functiile de notari, pretori, casieri comunali etc.1 2

Referitor la Tnregimentarea politicä a etnicilor germani din judetul Tárnává Mare, documentele oficiale aratä cä, dintr-un total de 43998, doar 6744 fäceau parte efectiv din Grupul Etnic German ( respectiv 6533 membri §i 211 conducätori). Comparänd numärul celor deportati Tn U.R.S.S., respectiv 6087, cu cel Tnscris pe listele G.E.G., respectiv 6744, se poate aprecia cä majoritatea celor care luaserä drumul U.R.S.S.-ului fäceau parte din aceastä organizatie.3

1 Idem, f. 916. Aceastä formulä de organizare postbelicä a Transilvaniei a existat, Tntr-adevär, in intentia Berlinului. Organele de specialitate ale Maréiul Stat Major román au intrat in posesia unei härti Tntocmitä de Ministerul de externe german, in 1942, privind organizarea postbelicä a zonei Balcanilor. Pe acest document era consemnatä conceptia conducerii hitleriste privind Romania, tara fiind impärtitä in trei mari zone economice care, impreunä cu teritoriile adiacente din tärile vecine urmau sä formeze: la vest, Donau-Land (teritoriul Ungariei); la centru Siebenbürgen (Transilvania Bánátul §i Cri§ana) §i la est, Ost-Land (Oltenia, Muntenia §i Moldova pänä la Nistru). Tnsu§i mare§alul Antonescu se convinsese, intre timp, de pozitia duplicitarä a guvernului nazist ín privinta anulärii Dictatului de la Viena, Hitler intentionänd sä ofere Romäniei, in compensate, teritoriul ucrainean dintre Nistru §i Bug, ceea ce Antonescu a respins categoric, consideränd cä Transilvania este teritoriu romänesc ce ii revine de drept Romäniei §i nu poate fi negociat (Ion §uta, Románia la cumpäna istoriei, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1991, p. 178)

2 Idem, f. 838; vezi §i Virgil Panä, Cäteva precizäri privind deportarea sa§ilor din főstül judet Tárnává Mare in Uniunea Sovieticä (ianuarie-martie 1945), in Anuarul Arhivelor Mure§ene, nr. II, Tärgu-Mure§, 2003, p. 287-292.

3ldem

343