Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
se gäseascä íntre о Bulgarie rusofilä §i о Rusie invingätoare. ín urma tratativelor cu englezii nu s-а ajuns la nici о Tntelegere, de aceea, de teama unui avans rusesc, a Tnteles cä trebuie sä gäseascä un drum de apropiere cätre Rusia. Astfel, se explica de ce, pentru prima oarä Tntr-un ziar oficial ture (Ullus) se afirma cä «Rusia luptä pentru securitatea nationalä a popoarelor balcanice», ceea ce prezenta, indirect, semnalul cä se accepta politica rusä1. De la ruperea relatiilor diplomatice §i comerciale ale Turciei cu Germania, Tn noiembrie 1944, SSI semnala о crizä a länii. Din cauza faptului cä pretul scäzuse simtitor, vänzärile au Tncetat cu desävär§ire. Pietele engleze §i americane erau dispuse sä cumpere läna dar diferenta de pret Tntre aceste piete §i cea turceascä era atät de simtitoare, Tncät §i-au retras oferta. Läna ocupa Tn exportul Turciei un loc principal §i pentru cä nu se mai gäseau cumpärätori, asociatia länarilor a cerut Ministerului de Comert sä ia mäsuri pentru ca productia sä nu se opreascä. Scäderea zilnicä a pretului Ti determina pe producätori sä-§i trimitä caprele la abator, decät sä le mai Tngrijeascä Tn vederea productiei de länä. Aceasta ajungea la 7.000 tone/an dar comerciantii mai detineau Tncä 7.500 tone din tunsoarea din 1944 §i ar fi avut posibilitatea de a vinde läna Tn Elvetia, Tnainte de Tntreruperea comunicatiilor cu aceastä tarä, primind Tn schimb medicamente §i cuie, dar exportul nu s-а mai realizat din cauza dezacordului Tn privinta compensatiei. Nici oferta fäcutä la Bradford, centrul mondial al länei, nu-i multumea pe turci; englezii nu doreau sä ridice pretul motivänd cä puteau gäsi Tn Africa de sud cantitäti suficiente cu pretul dórit de ei. Pe de altä parte, nici fabricile interne nu consumau mai mult de 5% din productia anualä, de aceea se dorea ca mäcar consumul sä fie märit1 2. Tn decembrie 1944, о delegatie turcä pleca Tn Statele Unite Tn vederea achizitionärii de materiale americane Tn valoare de 135.000.000$. ín schimbul materialului feroviar dórit de turci, ace§tia urmau sä livreze crom, tutun, fructe uscate §i bumbac3. ín mai 1945, toate posturile de politie §i de sigurantä turce erau Tnsärcinate sä realizeze о razie pe Tntreg teritoriul turc dintre Asia §i Europa Tn vederea verificärii tuturor sträinilor. Romänii urmau a fi considerati sträini favorizati4. Concomitent, se anunta cä «Tn Turcia nu se simte nevoia unei epuratii sau a unor mäsuri asemänätoare deoarece nimeni din aceastä tarä n-a colaborat Tn afarä de interesele natiunii §i ale statului. Cei care au avut rolul de a trata §i Tncheia acorduri cu Germania sau care au fost Tn delegatii acolo, nu li se pot face nici о ofensä, pentru cä ei nu au fäcut Tn acest timp decät sä ajute §i sä promoveze interesele turce§ti. Faptul cä Turcia s-а strecurat abil prin mai multe Tmprejuräri critice se datore§te, Tn parte §i acestor persoane, cärora nu li se pot aduce decät laude.»5 Simultan, guvernul turc anunta cä intentiona sä introducä о serie de reformé interne §i anume:- о nouä descentralizare administrativä §i о nouä Tmpärtire a teritorialä а tärii;- introducerea obligativitätii limbii engleze Tn §colile secundare turce§ti;- scutiri de taxe §colare §i impozite pentru familiile mobilizatilor; Se aräta Tnsä cä toate acestea «urmau a fi Tncadrate ca legi organice ale 1 Ibidem, f. 394-396. 2 Ibidem, f. 402. 3 Ibidem, f. 403. 4 Ibidem, f. 409. 5 Ibidem, f. 425. 332
