Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
erau de negäsit, dar la bursa neagrä se practicau preturi dubie sau triple1. Relatiile comerciale turco-germane se desfä§urau normal, Tn conformitate cu prevederile Conventiei economice dintre cele douä täri. Pe piata turcä se puteau gäsi produse germane (celulozä, sodä causticä, etc.) care se vindeau la preturi inferioare märfurilor de aceea§i calitate provenite din Romania. De aceea, comertul turco-romän era puternic concurat de schimburile cu Germania. Pe de altä parte, se observa, rezerva tot mai mare din partea autoritätilor turce§ti de a promova relatii comerciale stränse cu Romania. Cauza era soldul creditor deosebit de mare de 2.000.000 lire Tn favoarea Turciei §i a imposibilitätii achitärii acestuia, pentru cä märfurile romäne§ti ajungeau forte greu1 2. Cu toate acestea, trebuiau semnalate piedicile puse din toate pärtile comertului exterior. Existau la Istanbul, Izmir sau Ankara sute de birouri, a§a-zis de import-export care nu fäceau altceva decät sä afle ce märfuri se cereau sau se ofereau de tärile Axei, pentru ca imediat agentii englezi recrutati dintre toate minoritätile turce sä se prezinte §i sä le cumpere plätind pe loc. Din aceastä cauzä orice Tncercare de a face afaceri cu Turcia devenea iluzorie. Anglo-americanii dispuneau de sume enorme pe care le aruncau cu larghete pe piatä. Dupä desfiintarea Oficiului de Petrol din Istanbul, care detinea monopolul aprovizionärii cu petrol §i derivate pentru Turcia, s-а crezut cä se va acorda libertate comertului Tn aceastä ramurä. La doar douä säptämäni a apärut decizia guvernului de la Ankara prin care se concesiona pe termen nelimitat §i cu drept de exclusivitate aprovizionarea Turciei cu petrol §i derivate societätii americane Saconi Vacum Oil Company din Istanbul §i care avea sediul chiar Tn Ambasada Americanä. Aceasta se obligase sä procure Tntreaga cantitate de produse petrolifere, atät pentru armatä, cät §i pentru populatia civilä, aceasta urmänd a fi adusä din Irak §i URSS. In legäturä cu raporturile dintre sovietici §i turci, ace§tia din urmä a§teptau о mare pradä din URSS, о datä cu ocuparea de cätre germani a porturilor de la Marea Neagrä. Turcii a§teptau sä se refugieze Tn porturile lor toate vasele bol§evice §i tineau la granitele Caucazului 400.000 soldati pentru a dezarma trupele ro§ii Tn derutä §i a le pune sub comanda generalului Alexander. In Anatolia se construiserä sute de lagäre amenajate pentru internarea refugiatilor bol§evici, iar cheltuielile urmau a fi suportate de anglo-americani. Aici se instalaserä sub forrná de exportatori aproape toti refugiatii Aliati din tärile Axei. Personalul fostelor reprezentante diplomatice din Cehia, Polonia, Serbia, Grecia, Franta, SUA §i Marea Britanie se instalaserä Tn Turcia §i de aici cheltuiau sume enorme pentru propaganda Tmpotriva Axei. Ca propagandái ai Aliatilor putem enumera:- un evreu din Romania, al cärui tatä locuia Tncä la Bucure§ti §i care activa la Ankara Tn calitate de corespondent a trei ziare americane; acesta era §eful curierilor §i al propagandei engleze pentru Románia. Doi dintre colaboratorii säi erau «Mircea» si «Mi§u», trimi§i de britanici Tn Palestina, dupä ce fuseserä descoperiti de autoritätile románé Tn 1941;- un evreu venit din Románia, care conducea о Tntreprindere de importexport cu capital britanie;- doi maghiari, Keresztes §i Gall, originari din Budapesta, respectiv din Deva; se dädeau drept oameni de afaceri dar erau de fapt nelipsiti de la chefurile englezilor din cazinouri. In Ankara se refugiaserä §i alte foste personalitäti, precum főstül ata§at 1 Idem, dosar nr. 3806, f. 284. 2 Idem, dosar 2646, vol. 1, f. 679-680. 322
